Cum au ajuns țările cu cel mai eficient răspuns la pandemie să aibă cele mai lente și întârziate campanii de vaccinare

Noua Zeelandă a fost una dintre campioanele lumii în privința combaterii COVID.

În vreme ce statele occidentale s-au confruntat cu mai multe valuri pandemice agresive, care au necesitat impunerea repetată a unor restricții dure, Noua Zeelandă a aplicat un lockdown de cinci săptămâni, după care țara s-a întors la o relativă normalitate.

Da, granițele au fost închise, dar în interiorul țării, lucrurile au decurs mai mult sau mai puțin obișnuit – magazine și restaurante deschise, nunți, festivaluri de muzică.

Deși a suferit un număr ceva mai mare de decese, și Australia s-a descurcat destul de bine în timpul epidemiei.

O analiză a think-tank-ului australian Lowy Institute a arătat, de fapt, că întreaga regiune Asia-Pacific a performat mult mai bine decât Europa sau America, unde s-a înregistrat cel mai mare număr de decese.

Liderii din SUA și Marea Britanie au fost considerați în mod particular ineficienți, ținând cont de bilanțurile sumbre din aceste țări.

Dar lucrurile par să se schimbe, acum că pandemia intră într-o nouă fază.

Aproape 37% dintre americani au primit cel puțin o doză de vaccin și CNN estimează că țara ar putea atinge imunitatea de grup până la vară. Marea Britanie și-a vaccinat parțial cel puțin 47% din populație.

Recomandări

Nicolae Ciucă, despre Klaus Iohannis: „Epoca lui s-a terminat”

Lucrurile încep să se miște și în UE, care, chiar dacă este în urma acestor două țări, tot a administrat cel puțin 100 de milioane de doze.

Prin contrast, Noua Zeelandă, Thailanda, Taiwan, Coreea de Sud și Japonia, țări care au combătut cu succes epidemia, au vaccinat între 2 și 5% din populație.

Doze administrate la suta de locuitori până pe 15 aprilie

Australia, care își propusese să vaccineze toată populația până la finalul lui octombrie, a admis între timp că nu va atinge această țintă. Până pe 15 aprilie, oficialii australieni anunțau că au vaccinat în jur de 5,3% din populație.

În vreme ce oficialii apără strategia, spunând că această precauție se poate dovedi valoroasă, oamenii de știință îi îndeamnă să grăbească campaniile de imunizare.

Recomandări

Tarom a vândut 7 avioane cu elice și a primit pentru ele 10 milioane de dolari de la o companie aeriană din Caraibe

Un risc calculat

Robert Carnell, director de cercetare în regiunea Asia-Pacific al companiei financiare ING, spune pentru CNN că țările care pur și simplu au aruncat cu bani spre dezvoltatorii de vaccinuri au cules și roadele.

„Au asumat un risc calculat. Și a avut rezultate, pentru Marea Britanie”, spune el.

În luna mai a anului trecut, Marea Britanie securizase deja un acord pentru achiziționarea a 100 de milioane de doze de AstraZeneca. Iar până în iulie încheiase alte contracte pentru 90 de milioane de doze adiționale, inclusiv 30 de milioane de doze din serul Pfizer/BioNTech, prima țară care a contractat acest vaccin.

În aceeași lună, și SUA au încheiat un contract cu Pfizer/BioNTech, pentru până la 600 de milioane de doze.

În momentul în care semna contractul, Marea Britanie înregistrase deja 41.000 de decese, în vreme ce SUA – 140.000.

„Au fost împinse de situația de urgență și de obligația de a face orice le poate scoate din necazul în care au intrat singure”, explică Bill Bowtell, profesor de sănătate publică la University of New South Wales.

Australia, spre exemplu, a semnat cu mai puțini producători de vaccinuri, iar acum plătește prețul, spune profesorul.

Recomandări

Putin amenință cu armele nucleare, dar va apăsa el butonul roșu?

„Haos” și „eșec”

În decembrie, SUA și Marea Britanie începuseră deja campaniile de vaccinare, urmate în scurt timp, într-un ritm mai puțin rapid, de statele membre UE.

Și China a început să își vaccineze cadrele medicale în decembrie, iar India a pornit propria campanie de imunizare în ianuarie.

Dar în alte țări ale regiunii, în special în cele în care numărul infectărilor era redus, campaniile de vaccinare au demarat cu întârziere.

Iar asta a adus și critici.

Campania de vaccinare din Noua Zeelandă a fost catalogată drept „haotică”. A fost cuvântul folosit de Allan Sargeant, care coordonează trei cămine pentru vârstnici și care încearcă încă să obțină de la autorități o dată la care rezidenții din aceste cămine ar putea fi vaccinați. Nu a reușit încă.

În Australia, cuvântul folosit de un expert care a observat ritmul foarte lent al campaniei a fost: „eșec”.

Guvernul a renunțat la mai toate țintele inițiale ale campaniei. Prima fusese cea potrivit căreia autoritățile ar fi trebuit să administreze patru milioane de doze până la finalul lui martie.

În Coreea de Sud, noul primar ales al orașului Seul, Oh Se-hoon, a criticat guvernul pentru că a cumpărat vaccinurile cu întârziere și pentru că a fost ultima țară OECD care a pornit imunizarea.

Însă în fiecare caz, liderii și-au apărat deciziile.

Premierul Australiei, Scott Morton, a observat că țara sa beneficiază de faptul că va putea urmări mai întâi campaniile de vaccinare din celelalte state.

Iar în Noua Zeelandă, șefa guvernului, Jacinda Ardern, a subliniat că ecuația este diferită, deoarece „oamenii noștri nu mor”.

Însă nu toate strategiile au fost în mod intenționat lente.

Când a semnat un acord pentru achiziția de vaccinuri AstraZeneca, premierul australian a asigurat că australienii vor fi printre primii cetățeni ai lumii care vor fi imunizați.

Evident, nu s-a întâmplat așa. Printre altele, Morrison a dat vina pe UE, care a blocat primele livrări de vaccin, un lucru pe care UE îl neagă.

Australia, asemenea Coreei de Sud, produce serul AstraZeneca pe plan local, dar vaccinul acesta este acum rezervat doar persoanelor de peste 50 de ani.

Cei mai tineri pot primi Pfizer, doar că deocamdată nu există suficiente doze. Experții au acuzat tocmai ritmul lent de distribuire al dozelor către centrele de vaccinare și către medici, care altfel ar fi pregătiți.

Cât despre Noua Zeelandă, șefa guvernului a evitat să ofere un termen-țintă pentru imunizarea populației, în ciuda solicitărilor repetate ale opoziției. Cert este însă că aici, vaccinarea grosului populației va începe abia din iulie, un moment în care Europa și SUA speră să își fi vaccinat deja măcar jumătate din populație.

„Virusul atacă frontierele în fiecare zi”

Un motiv important pentru ca aceste țări să-și grăbească campaniile de vaccinare este necesitatea deschiderii granițelor.

Criticii se tem că țări din Asia-Pacific vor fi încă închise, într-un moment în care alte țări care și-au vaccinat populațiile vor putea deschide granițele pentru turism și comerț.

„Pe măsură ce țările își vaccinează oamenii, Noua Zeelandă riscă să rămână în urmă”, a avertizat Chris Bishop, un politician de opoziție din această țară.

„Eliminarea COVID ar fi trebuit să fie o oportunitate de a ne reveni mai rapid decât restul lumii. Riscăm să pierdem acest avantaj din cauza unei campanii lente și ineficiente (de vaccinare)”, a spus el.

Analiștii cred totuși că „pierderea” acestui avantaj nu este chiar atât de posibilă. Tocmai pentru că au controlat bine pandemia, țările din Asia-Pacific au evitat și costul economic uriaș al lockdown-urilor repetate și prelungite.

Economiile unor țări precum Coreea de Sud, Noua Zeelandă și Australia au fost afectate, dar nu atât de rău precum alte state. PIB-ul lor a scăzut cu 1%, 2,9%, respectiv 1,1% în 2020, nu cu 9,9% ca în Marea Britanie, spre exemplu.

Iar experții cred că aceste țări își pot în cele din urmă grăbi campaniile de imunizare, nu doar pentru binele economiei, dar și al sănătății publice.

„Într-o țară în care 90% dintre oameni nu sunt vaccinați, asta este o rețetă pentru dezastru”, spune profesorul australian Bowtell.

„Nu cred că vrei să ai o insulă de oameni în mare parte nevaccinați, într-o lume în care virusul suferă mutații”, avertizează el.

„Virusul atacă frontierele în fiecare zi. Cea mai bună rezistență și protecție este vaccinarea cadrelor medicale și apoi a restului populației. Este o cursă contra mutațiilor și a timpului”, spune Bowtell.

Urmărește-ne pe Google News