Silicon Valley Bank (SVB) s-a prăbușit vineri dimineață, 10 martie, după 48 de ore în care retragerile masive de bani și o criză de capital au dus la al doilea cel mai mare faliment al unei instituții financiare din istoria SUA, scrie CNN.
Iar printre cauzele enumerate de editorialistul NYT se numără și panica generată de rețelele sociale, pentru că acolo s-au răspândit veștile alarmante despre solvabilitatea băncii. SVB avea clienți preponderent din industria tech, unde efectul de turmă e mult mai mare decât în alte medii.
SVB avea printre clienți multe dintre cele mai cunoscute start-up-uri și firme de investiții din industria tehnologiei. Eșecul băncii va avea efecte în întregul sector tehnologic pe termen scurt, deoarece companiile care și-au păstrat banii acolo se luptă să-și recupereze depozitele și să facă plăți.
Dar ceea ce a distrus SVB nu au fost împrumuturile în start-up-uri riscante, sau pariurile pe monede cripto înșelătoare, sau o altă schemă tehnologică îndoielnică. A fost vorba de o abordare bancară de modă veche, declanșată în 2021 de o serie de decizii proaste.
În acel an, bursa a crescut, ratele dobânzilor s-au situat aproape de zero și sectorul tehnologic a fost inundat de bani. Multe start-up-uri și-au depozitat numerarul la Silicon Valley Bank, iar banca, la rândul ei, a luat acei bani și i-a investit, inclusiv într-o grămadă de obligațiuni cu termen lung.
Investițiile respective păreau relativ sigure la acea vreme, dar au devenit mai riscante anul trecut, deoarece ratele dobânzilor au crescut și obligațiunile și-au pierdut o parte din valoare. Anul acesta, pe măsură ce investițiile în tehnologie au încetinit și start-up-urile au scos numerar din bancă pentru a-și plăti cheltuielile, SVB a trebuit să vândă unele dintre obligațiunile sale în pierdere și să caute capital proaspăt pentru a-și îndeplini obligațiile.
Poate singura morală a poveștii Silicon Valley Bank
Banca poate ar fi putut supraviețui tuturor acestor lucruri, dar când le-a explicat clienților ce s-a întâmplat, unii dintre aceștia s-au îngrijorat că banca are probleme. Investitorii de capital de risc s-au speriat și le-au spus start-up-urilor din portofoliu să retragă orice bani pe care îi aveau la SVB. Alți clienți au văzut asta și au intrat și ei în panică.
Poate că aceasta este singura morală a poveștii Silicon Valley Bank, dacă ești o bancă și mulți dintre clienții tăi sunt start-up-uri din domeniul tehnologiei a căror capacitate de finanțare este sensibilă la creșterea ratelor dobânzilor, nu-ți investi depozitele în obligațiuni pe termen lung, care vor pierde valoare dacă dobânzile cresc, scrie Kevin Rose. „Dar cred că putem trage alte câteva lecții din asta”, continuă el.
În primul rând, în timp ce SVB era o bancă mică după standardele de pe Wall Street (era a 16-a cea mai mare bancă din țară, cu aproximativ 200 de miliarde de dolari în active, în ianuarie), ea ocupa un loc privilegiat în comunitatea tehnologică.
O mare bancă de pe Wall Street ar putea achiziționa acum SVB
Înființată în 1983, banca avea o reputație placată cu aur în scena start-up-urilor din Silicon Valley. Era cunoscută pentru că își asuma un risc cu start-up-urile pe care nicio altă bancă nu l-ar accepta. Săptămâna trecută, pe măsură ce s-a prăbușit, fondatorii start-up-urilor au povestit despre cum au obținut primele împrumuturi de afaceri sau primele carduri de credit de la Silicon Valley Bank. Unii lucrători din tehnologie și-au obținut credite ipotecare și împrumuturi auto acolo.
Relații ca acestea sunt valoroase, iar scenariul cel mai probabil aici este că, în viitorul apropiat, o mare bancă de pe Wall Street va achiziționa Silicon Valley Bank, aflată sub administrare judiciară. Marea bancă își va asuma activele și pasivele SVB și își va păstra deponenții, iar nimeni nu va suferi pierderi catastrofale (cu excepția deținătorilor de capitaluri proprii ai SVB).
Un transfer rapid și ordonat al activelor și pasivelor SVB către o nouă bancă ar fi cel mai bun scenariu. Un scenariu mai rău, unul în care nu apare niciun cumpărător, ar însemna că de acum înainte clienții băncii trebuie să aștepte săptămâni sau luni pentru a-și accesa banii și întregul ecosistem de start-up se prăbușește, deoarece mulți nu pot plăti salarii și asta ar putea fi catastrofal.
Dar chiar dacă consecințele prăbușirii SVB sunt limitate, rămân multe întrebări. Există și alte bănci cu legături cu industria tehnologică vulnerabile la riscul ratei dobânzii, așa cum a fost SVB? Dacă o bancă mare achiziționează SVB, va fi la fel de prietenoasă cu start-up-urile ca SVB? Și după ceea ce tocmai s-a întâmplat, va mai avea vreodată încredere vreun fondator de start-up în SVB, sau orice bancă, că va avea grijă cu banii lui?
În al doilea rând, este posibil ca și clientela, una concentrată extrem în mediul online, a Băncii Silicon Valley să fi contribuit la căderea acesteia.
Deponenții SVB nu sunt clienți normali
Pentru cele mai multe bănci regionale normale, de mărime mijlocie, ceea ce s-a întâmplat la SVB probabil nu ar fi dus la panică. Băncile vând active tot timpul. Se confruntă cu probleme de lichiditate și strâng capital pe termen scurt pentru a le rezolva. De cele mai multe ori, clienții lor nu observă niciodată asta și nu le pasă.
Dar deponenții SVB nu sunt clienți normali. Sunt fondatori și investitori de start-up, genul de oameni care examinează documentele de titluri ale băncilor, care acordă o atenție deosebită riscului și volatilității și care (cel mai important) vorbesc între ei pe internet toată ziua.
Odată ce câțiva oameni din domeniul tehnologiei au ridicat întrebări cu privire la solvabilitatea companiei, canalele Slack și fluxurile Twitter s-au umplut cu avertismente îngrozitoare din partea specialiștilor de risc și, în curând, mulți oameni au intrat în panică.
S-ar fi întâmplat toate acestea dacă clientela SVB ar fi fost formată din proprietari de restaurante și îngrijitori de câini, în loc de fondatori de start-up-uri tehnologice? E posibil. Dar pare puțin probabil. În acest caz, dispariția SVB pare să fi fost grăbită de natura clubby, de urmărire a turmei, specifică industriei pe care o deservește.
A treia lecție pe care o putem extrage din prăbușirea SVB este că reglementarea bancară funcționează. De îndată ce vineri a fost clar că SVB se prăbușește, Federal Deposit Insurance Corporation a făcut ceea ce face întotdeauna când o bancă eșuează, a intervenit, a preluat controlul și a început să încerce să-i integreze pe clienții băncii.
În consecință, clienții SVB care au depus 250.000 USD sau mai puțin în conturi asigurate vor putea accesa rapid acele fonduri. Cu ceva noroc, o bancă mare va îngloba fără probleme vechiul SVB și nu va exista niciun efect de domino, nicio salvare a contribuabililor, niciun eșec în masă la lansare, doar o simplă și ordonată operațiune de faliment bancar.
În falimentul din Silicon Valley se demonstrează că reglementarea bancară funcționează. În ultimii ani, o anumită categorie de lideri tehnologici au disprețuit autoritățile de reglementare și oficialii guvernamentali ca fiind lenți, corupți și un balast pentru inovație. Unii dintre acești lideri au implorat, vineri, salvarea de la guvern.
„Dar pentru că Silicon Valley Bank a fost în mare parte o bancă obișnuită – nu un cazinou cripto nereglementat, unde investitorii și depozitele ar putea să nu aibă nicio soluție dacă banii lor ar dispărea – eșecul său va fi, după toate probabilitățile, mai mult un inconvenient decât o criză pe termen lung”, notează Kevin Rose pentru New York Times.