ComenteazăMisterul a ieșit la suprafață în primele săptămâni ale pandemiei. Spitalele erau copleșite de pacienți, dar numărul oficial al deceselor de COVID din Mexico City era dubios de mic.
Laurianne Despeghel, o tânără de 31 de ani care lucra în consultanță economică, și amicul ei, Mario Romero Zavala, de 37 de ani, de profesie IT-ist, au suspectat că ceva este în neregulă și au început o luptă lungă pentru aflarea adevărului.
Lupta a durat aproape un an și i-a făcut pe cei doi cunoscuți în întreaga țară. Și asta pentru că la doar câteva zile după ce s-au apucat de treabă, au aflat că Mexico City a avut 8.000 de morți în exces în primele luni ale lui 2020, comparat cu aceeași perioadă a anilor trecuți.
Până în februarie 2021, cei doi număraseră în jur de 83.235 de morți în exces, de mai bine de două ori mai mult decât numărul oficial al deceselor COVID confirmate de guvern.
Mexicul nu a fost singura țară în care jurnaliștii au dezvăluit adevărata dimensiune a tragediei de COVID, una diferită față de cea oficială.
În Iran, jurnaliștii BBC au dezvăluit cifre care arătau că decesele cauzate de pandemie erau de trei ori mai numeroase decât arătau datele publice.
În Nicaragua, o organizație civică a numărat mai bine de 3.000 de decese ale unor persoane care prezentaseră simptome COVID. Bilanțul oficial al deceselor era de doar 179.
Chiar și țările democratice au avut dificultăți în a ține pasul cu numărul real de decese. Printre motive: lipsa de teste, diagnosticele eronate, statisticile incorecte.
România s-a lovit ea însăși de această problemă, după ce fostul ministru Vlad Voiculescu a declarat că numărul real al deceselor COVID ar fi de fapt mai mare.
Este motivul pentru care, în încercarea de a măsura cât mai exact impactul pandemiei, experții au apelat la un indicator numit mortalitatea în exces, care arată diferența numărului de decese din timpul unei crize, în comparație cu aceeași perioadă din anii precedenți.
Mortalitatea în exces include în mare parte oameni uciși de COVID, inclusiv pe cei nedeclarați oficial, dar și pe cei uciși indirect de pandemie, spre exemplu, pacienți cu diverse afecțiuni care nu au mai avut acces la tratament.
Suspiciuni cu privire la numărul real al deceselor
În Mexic, calcularea numărului exact al deceselor a fost în mod particular dificilă.
Gestionarea pandemiei a fost coordonată, ce-i drept, de oameni de știință, inclusiv de primărița din Mexico City, care are un doctorat în inginerie.
Ei au oferit rapoarte detaliate privind mortalitatea de COVID, dar le-au dat publicității cu întârziere, în vreme ce au anunțat bilanțuri zilnice mult mai mici. Acest lucru a ridicat suspiciuni cu privire la faptul că guvernul ascunde adevărata dimensiune a dezastrului.
În acest timp, în întreaga lume, numărul deceselor de COVID devenea un barometru al crizei sanitare. Acest indicator avea puterea de a influența comportamentul publicului sau de a dicta politicile de sănătate ale autorităților.
„Am vrut să găsim acest număr. Astfel încât să nu rămână ascuns”, spune Despeghel, pentru Washington Post.
Primele indicii că cifrele oficiale sunt incorecte au venit de la o organizație civică, „Mexicani Împotriva Corupției și a Impunității”, care a dezvăluit pe 18 mai 2020 că cel puțin 4.577 de persoane au murit de COVID în Mexico City.
De trei ori mai mulți decât indicau cifrele date publicității de autorități.
Sursa lor era o colecție de certificate de deces, a căror autenticitate a fost confirmată pe site-ul stării civile, printr-o metodă simplă: introducerea numărului de înregistrare și solicitarea unei copii.
Despeghel, pasionată de matematică și absolventă a London School of Economics, a analizat acest raport chiar în ziua următoare. Problema, i-a spus ea lui Zavala, este că pentru a elucida misterul, ar fi nevoie să afle detalii despre fiecare certificat de deces în parte.
Zavala a realizat însă că certificatele de deces erau înregistrate în ordine ascendentă, de fiecare dintre cele 52 de oficii de stare civilă din metropola mexicană, începând cu numărul 1, în 2020.
Tot ce trebuia să facă era să identifice numărul celui mai nou certificat de deces din fiecare oficiu. Apoi să le adune și să afle numărul total al deceselor din Mexico City. Prin comparație cu media anilor precedenți, se putea calcula astfel mortalitatea în exces.
Pentru asta a fost nevoie de un algoritm, pe care Zavala, absolvent al prestigioasei școli Tec de Monterrey din Mexic, l-a scris rapid.
Algoritmul s-a comportat ca un cetățean care cerea o copie a unui certificat de deces, bombardând însă sistemul cu solicitări tot mai rafinate, pentru a identifica toate cifrele.
Un articol care a făcut valuri
Cinci zile mai târziu, într-o duminică, Sebastián Garrido, editorul blogului de date de la Nexos, o publicație mexicană, a primit cu stupoare datele oferite de Despeghel și Zavala.
Cei doi tocmai calculaseră că au existat 8.072 de decese în exces în capitală, din ianuarie până pe 20 mai. Asta în condițiile în care guvernul anunțase doar 1.832 de decese de COVID.
Articolul a fost postat pe blog pe 25 mai și a explodat pe rețelele sociale, apoi în presa internă și internațională.
Când Romero Zavala s-a întors pe site-ul stării civile două zile mai târziu, a găsit un sistem care împiedica automatizarea căutărilor.
Împreună cu Despeghel, a fost nevoit să facă următoarele calcule manual. Până pe 7 iunie, au descoperit 17.310 morți în exces în oraș. Bilanțul a sărit la 22.705 la sfârșitul lunii, iar până în august, totalul a trecut de 31.000.
José Merino, un bărbat de 46 de ani, conduce agenția de date din Mexico City. Înainte de acest lucru, a fost un activist civic, apărător al transparenței informațiilor, într-o țară încă bântuită de trecutul autoritarist.
El este cel care a fondat blogul de date de la Nexos, în 2016. Ulterior, s-a alăturat mișcării politice de stânga a lui Andrés Manuel López Obrador, cel care a câștigat alegerile prezidențiale în 2018.
La începutul pandemiei, agenția sa a realizat un site care oferea numărul exact de cazuri de infectare, numărul de teste și pe cel al spitalizărilor. Dar cifrele privind mortalitatea în exces au tot întârziat.
Oficialii au lucrat la o metodologie elaborată, care analiza vârstele, sexul și cauza morții. „Nu e ca și cum arunci informații pe un blog”, a explicat Merino.
În fine, la două luni după apariția articolului de pe Nexos, primul raport oficial al orașului a fost dat publicității. Diferența dintre totalul calculat de oficiali și cel estimat de Despeghel și Zavala era mai mică de 2%.
În august, autoritățile au publicat întreaga dată de baze cu decesele, curățate de datele personale. „De obicei faci asta după doi ani”, a spus Merino într-un interviu.
Nu mai era nicio surpriză. În acest moment, Mexicul este una dintre țările cu cele mai mari mortalități în exces din timpul pandemiei. Și România se află în acest top negativ, realizat de Financial Times.
Transparență și nu prea
În Mexic, datele erau în mod particular importante. Bilanțul oficial zilnic al deceselor era mult sub cel real, din cauza testelor puține și a faptului că mulți oameni mureau acasă.
Dar în octombrie, Despeghel și Zavala au renunțat la publicarea calculelor. Cei doi au concluzionat că nu mai era nevoie de munca lor, din moment ce autoritățile au promis transparență totală și publicarea săptămânală a datelor.
Chiar înainte de Crăciun, cei doi au revenit pe pagina pe care oficialii ar fi trebuit să publice statisticile mortalității în exces. Un nou val record de infectări făcea ravagii în oraș. Spre uimirea lor, pagina nu mai fusese actualizată de aproape o lună. Iar site-ul stării civile era offline.
„Puteți să ne explicați de ce site-ul nu mai funcționează?”, a întrebat Zavala într-un tweet adresat lui Merino.
Acesta a răspuns spunând că serverele au fost suprasolicitate, dar că problema se va rezolva. Cât despre statisticile săptămânale privind numărul real de decese, acestea nu au mai putut fi oferite, deoarece calculele erau prea complicate.
„Nu am ascuns și nu am modificat niciodată informații”, a asigurat Merino.
Un tipar îngrijorător
Întârzierea era numai o parte a problemei. Autoritățile anunțau în mod constant o situație mai optimistă, concentrându-se pe o scădere a mortalității, raportată la vârful din luna mai.
Despeghel și Zavala au observat însă un tipar și mai îngrijorător. Spre deosebire de orașe precum New York sau Madrid, numărul deceselor din Mexico City nu s-a prăbușit, după vârful din primul val.
În schimb, cifrele au ajuns pe un platou destul de înalt. Capitala țării a rămas cumva blocată, cu un număr de decese cu 50% mai mare decât de obicei, săptămână după săptămână, au arătat cei doi în studiile publicate pe blogul Nexos.
Într-o lucrare academică dată publicității în martie anul acesta, experții guvernamentali au confirmat această tendință. Mortalitatea din Mexic a rămas ridicată timp de luni bune, în comparație cu alte țări, au scris aceștia.
Autoritățile au dat vina pe densitatea ridicată a populației din regiunea capitalei, pe afecțiunile cronice numeroase, diabet sau boli cardiovasculare, și pe nevoia oamenilor cu venituri mici de a merge la muncă.
Criticii au acuzat însă lipsa de teste și de sprijin financiar pentru oamenii care și-ar fi dorit poate să stea acasă.
În orice caz, rezultatul a fost unul devastator. Pentru 2020 și primele nouă săptămâni din 2021, potrivit rapoartelor guvernamentale, întreaga țară a avut un număr de 442.722 de decese în exces.
Merino spune că evaluarea situației din capitală nu spune tot adevărul, deoarece 30% dintre cei care au murit de COVID în spitale trăiau, de fapt, în alte state.
De asemenea, el a negat că Mexico City a avut cea mai mare mortalitate în exces din lume, așa cum a susținut blogul Nexos.
„Ignorați complet faptul că sute de alte orașe nu raportează datele”, a spus el. Lucru probabil corect. India, unde epidemia doboară în prezent record după record, nu dă publicității statistica mortalității în exces, iar cei mai mulți experți sunt de acord că cifrele oficiale de COVID nu reprezintă realitatea.
Dar în ianuarie, Romeo Zavala era nemulțumit. Împreună cu Despeghel, s-a văzut nevoit să reia postările frecvente de pe blogul Nexos. Asta deși, cu fiecare săptămână, devenea tot mai greu să adune datele.
El a admis că munca lor a determinat guvernul să fie ceva mai transparent. Dar dezvăluirile nu au avut niciun impact major asupra politicilor COVID. Nicio schimbare importantă.
„Să fiu sincer, acum sunt motivat de furie”, a scris el pe Twitter.
Apoi, în luna martie, două noi căsuțe au apărut pe site-ul stării civile, în formularul unde se solicitau copii după certificatele de decese: numele și prenumele celui decedat.
Dar Zavala și Despeghel nu aveau aceste nume, doar numerele de înregistrare. Cei doi s-au trezit practic blocați, incapabili să mai adune cifrele exacte ale mortalității.
Oficialii au explicat că acest filtru era necesar pentru a împiedica accesul altor persoane la baza de date.
După 10 luni, colaborarea celor doi s-a încheiat. Și Mexico City a ajuns la finalul unui capitol. Pentru prima dată în aproape un an, capitala a confirmat timp de trei zile consecutive zero morți în exces. Iar locuitorii obosiți de tragedia continuă au ieșit dintr-un lockdown impus încă dinaintea Crăciunului.