Fazanii sunt probabil cei mai cinstiți și mai curajoși cetățeni din acest oraș eșuat.
Mona Arsulescu, locuitor de lângă pădurea defrișată:
- Pădurea făcea parte din fosta bază Tei Toboc. Vegetația existentă acolo includea salcâmi japonezi, plopi albi, nuci, brazi albi, stejari roșii americani, ienuperi chinezești, curpeni de pădure.
Din ianuarie încoace, locatarii unui complex rezidențial din nordul Bucureștiului, în apropiere de șoseaua Fabrica de Glucoză, au fost martorii unor lucrări de defrișare care s-au desfășurat chiar sub balcoanele lor. Printre cei interesați de ce se petrece a fost și Mona Arsulescu.
„Am avut săptămâni în care ne-am trezit în fiecare dimineață în zgomot de drujbe. La ora 8 săream din pat și mă duceam să îi filmez”, povestește femeia, înarmată cu poze, videouri și sesizări făcute la mai multe instituții.
Zeci de sesizări au făcut și alți vecini, care au văzut cum dispare pădurea urbană din fața apartamentelor lor. Sute de arbori au fost tăiați. Ultimii au fost rași la finalul lui mai, povestesc locatarii.
„Noi sunam, ei spuneau că trimit pe cineva, că le-au dat amenzi și mai mult de atât nu au ce face. Au tăiat o pădure întreagă. Mie mi-e milă de animalele care au rămas acolo, vulpi și veverițe și fazani. Sunt niște fazani, dacă îi auziți cum plâng, cum se tânguie”, spune Ioana Vasilica, o altă locatară.
Terenul unde s-au făcut defrișările, deținut de o firmă controlată indirect de Gabriel Puiu Popoviciu
Sub soarele puternic de început de iunie, locul unde s-au desfășurat defrișările arată ca un cimitir vegetal. Au mai rămas cioturi de copaci, trunchiuri uscate, mărăcini. Peste tot împrejur se construiește.
Terenul de pe care s-au tăiat copacii este delimitat de străzile Intrarea Chefalului, șoseaua Fabrica de Glucoză și str. Anton Holban.
Are 2,2 hectare și este proprietatea societății Metav SA, conform extrasului de carte funciară nr. 238303, obținut de la Agenția Națională de Cadastru (ANCPI).
Metav SA are doi asociați: Meandus Limited, o societate înregistrată în Cipru, și Meteor Investiții Imobiliare SA, arată datele de pe Termene.ro.
Compania este controlată indirect de omul de afaceri Gabriel „Puiu” Popoviciu printr-un offshore din Cipru, a scris presa economică din România în mai multe rânduri.
Condamnat în 2017 la șapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul Ferma Băneasa, investitorul a fugit la Londra. Anul trecut, a câștigat apelul înaintat Înaltei Curți de Justiție a Marii Britanii împotriva extrădării sale către România.
Turnuri de 18 etaje în locul fostei păduri
În toamna anului trecut, Gabriel Popoviciu și-a anunțat revenirea pe piața imobiliară din România cu un proiect de 120 de milioane de euro, ansamblul rezidențial Above (Above înseamnă sus, deasupra – în limba engleză, n.r.), scria Profit.ro.
Acesta va fi dezvoltat chiar pe terenul unde au avut loc defrișările.
„În conformitate cu extrasul de carte funciară, categoria de folosință a terenului este curți-construcții. Certificatul de Urbanism nr. 1541/85.F/12.10.2020 a fost eliberat de Primăria Sector 2”, a precizat Primăria Municipiului București.
Proiectul rezidențial va include 5 blocuri, cu peste 600 de apartamente, arăta publicația Profit.ro. În primă fază se vor construi două turnuri de câte 18 etaje, precum și o clădire de 10 etaje, cu sală de fitness, piscină și spa. Lucrările de construcție erau estimate să înceapă în al doilea semestru al acestui an.
Pădurea rasă de drujbe, de pe terenul unde ar urma să se ridice proiectul Above, făcea parte din fosta Pepinieră Tei Toboc. Până la începutul anului, acolo mai respirau câteva sute de copaci și arbuști, printre aceștia salcâmi japonezi, plopi albi, brazi albi, stejari roșii americani, ienuperi chinezești, curpeni de pădure.
„Vegetația existentă pe terenul amintit era compusă în mare parte din specii cu valoare ornamentală, acest lucru sugerând că suprafața defrișată a fost un spațiu verde amenajat”, arată un răspuns al Primăriei Municipiului București (PMB).
Prima aprobare de construire în Pepiniera Tei Toboc s-a dat în anul 2007, când Consiliul General al Municipiului București a hotărât ca pe 20 de hectare de spațiu verde să se construiască blocuri de 45 de etaje, scria Hotnews în 2009.
Tăierile de copaci de pe buza șoselei Fabrica de Glucoză de la începutul acestui an sunt ultimele într-un lung șir de defrișări, prin care Capitala a pierdut hectare de spațiu verde, pentru a face loc dezvoltării urbane.
Confirmare de la Primărie: deasupra legii
Defrișările sau toaletările, chiar dacă sunt pe teren privat sau public, se pot face doar cu aviz de specialitate. În cazul acesta, avizul trebuia emis de către Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București.
Avizul nu a existat însă pentru defrișările de pe acest teren. „Pentru locația sesizată, respectiv terenul proprietate privată, cuprins între șos. Fabrica de Glucoză și Intrarea Chefalului, sector 2, Direcția de Mediu nu a emis niciun aviz de specialitate în vederea executării lucrărilor de toaletare/defrișare a arborilor/arbuștilor existenți pe acesta”, a spus PMB pentru Libertatea.
Proprietarul nici măcar nu a depus cerere pentru a obține acel aviz de specialitate.
„În evidența Direcției de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București, în cursul anilor 2019, 2020, 2021 și 2022, nu sunt înregistrate cereri din partea proprietarului terenului, situat la adresa mai sus-menționată, prin care să solicite avizarea lucrărilor de toaletare/defrișare asupra arborilor/arbuștilor existenți pe terenul în cauză”, mai arată răspunsul Primăriei, trimis la solicitarea Libertatea.
În cazul defrișărilor făcute legal, ești obligat să plantezi acolo alți copaci, „în compensare”. Dacă nu ai aviz, scapi și fără această obligație.
„Referitor la plantarea în compensare, în conformitate cu prevederile HCGMB nr. 304/2009, această obligație revine proprietarului terenului și este stipulată în avizul de defrişare, în cazul de față, neexistând acel aviz nu există nici obligația plantării în compensare”, a răspuns Poliția Locală Sector 2.
În lunile în care au fost tăiați copacii, locatarii din zonă au făcut sesizări pe bandă rulantă.
„Pe mâini bune”
Mădălina Laura Dinu, o tânără în vârstă de 28 de ani care locuiește în zonă, a sunat de mai multe ori la autorități. Balconul ei dă chiar spre terenul unde s-au tăiat copacii, iar ea lucrează de acasă, deci a putut să urmărească procesul de defrișare îndeaproape.
„Eu am sunat de vreo 3-4 ori la autorități, asta după ce ne-am sesizat toți vecinii pe grupul de Facebook, pe grupul de comunitate. De câte ori am sunat, cred că la poliția locală, ne spuneau că nu e nevoie să mai scriu nicio cerere, să nu mai trimit nimic, pentru că deja se ocupă, deja e atrasă atenția, deja e cineva în teren”, povestește femeia.
„De fiecare dată au tratat ca și când sunt foarte conștienți de problemă, se ocupă, să nu ne facem nicio grijă, că suntem pe mâini bune, în sensul în care autoritățile se ocupă și sunt foarte informate cu privire la problemă, știu deja că nu există avize”, adaugă aceasta.
Pe lângă apelurile telefonice, locuitorii din zonă au trimis 44 de solicitări scrise către instituțiile responsabile de la începutul anului și până în prezent, arată informațiile obținute de Libertatea.
29 dintre ele au fost trimise către Poliția Locală Sector 2, 10 au fost înregistrate în evidența Direcției de Mediu – Serviciul Monitorizare Spații Verzi din cadrul Primăriei Municipiului București și 5 figurează în baza de date a dispeceratului Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control.
Unii locatari au dat doar telefoane, fiind descurajați să mai trimită solicitări scrise.
„Eu nu am trimis sesizări scrise tocmai pentru că m-au reasigurat că nu-i cazul să trimit, că au toate informațiile. Târziu mi-am dat seama, când era totul defrișat, că nu numai nu au făcut nimic, dar ne-au dus cu zăhărelul”, spune Laura Dinu.
Semnalul
Laura Dinu a observat ceva ciudat de fiecare dată când suna la poliție. La câteva minute, auzea un fluierat, „un semnal”. „Toți cei care se ocupau în teren cu drujba se strângeau și plecau. Și nici nu apucau să vină ei (polițiștii, n.r.) să acționeze în teren”, povestește aceasta.
„Cred că aveau informații de undeva, pe sub mână, habar n-am cum aflau, dar se auzea dintr-odată un fluierat și toată lumea o tăia”, adaugă femeia.
Și Vasilica Ioana, care locuiește în zonă și a contactat autoritățile de mai multe ori în legătură cu defrișările, a observat același lucru. „Inițial când veneau polițiștii, ei plecau. Însă la următoarele sesizări, când eu sunam, plecau înainte să vină poliția”, povestește aceasta.
În cazul de față, instituțiile responsabile să verifice dacă s-au respectat prevederile de mediu și să aplice măsuri de sancționare contravențională în cazul tăierilor abuzive de arbori sunt Poliția Locală Sector 2 și Direcţia Generală de Poliţie Locală și Control a Municipiului Bucureşti, prin Serviciul Control Ecologie și Protecția Mediului.
Poliția Locală Sector 2 a dat amenzi de 311.300 de lei
Poliția Locală Sector 2 a făcut 12 controale la adresa din șos. Fabrica de Glucoză, nr. 6D, sector 2, în cursul anului 2022, se arată într-un răspuns al instituției pentru Libertatea.
„Au fost aplicate 172 de sancțiuni contravenţionale, în conformitate cu prevederile HCGMB nr. 304/2009, în valoare totală de 311.300 de lei pentru defrişări efectuate fără a deține avizele de specialitate emise de Primăria Municipiului București”, precizează Poliția Locală Sector 2.
- Amenzile au fost în valoare de peste 60.000 de euro. Acestea s-au aplicat atât celor care au executat lucrările de defrișare, cât și proprietarului terenului.
- Valoarea proiectului imobiliar ce urmează să se ridice acolo: 120 de milioane de euro.
Poliția Locală Sector 2 a identificat un număr de 172 de copaci defrișați fără a deține avizul de specialitate.
A mai constatat și defrişarea a 20 de nuci, dar pentru aceștia „s-a prezentat aviz de defrişare emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția pentru Agricultură a Municipiului București”.
Poliția Locală Sector 2 spune că, în afară de a da amenzi, nu avea ce să facă. „Poliția Locală Sector 2 constată şi sancționează faptele ce constituie contravenții, în legislația aplicabilă acestui caz nefiind prevăzute măsuri complementare de sistare a activității”, precizează instituția.
Direcţia Generală de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti a mai dat niște amenzi celor care au făcut lucrările de defrișare propriu-zise: 2.850 de lei pentru 57 de arbori în ianuarie și 400 de lei pentru 4 arbori în aprilie, conform unui răspuns trimis de PMB.
„Toată lumea taie într-o veselie”
Dan Trifu, președintele Asociației Eco Civica, explică pentru Libertatea că aceste defrișări ilegale sunt „ajutate” de o portiță din lege.
Până acum doi ani, tăierile de copaci din zonele verzi din oraș, la fel ca defrișările din păduri, erau considerate „infracțiuni silvice” și puteai să faci închisoare. Legea 197 din 2020, care a modificat Codul Silvic, a modificat și asta. Doar defrișările din fondul forestier, adică din pădure, se pot pedepsi acum cu închisoare. Vegetația din afara fondului forestier a fost omisă.
Defrișările din oraș sunt considerate contravenții și se sancționează doar cu amendă.
„De atunci în oraș au loc mii de tăieri ilegale, de când această problemă nu este infracțiune. De când această problemă nu este infracțiune, toată lumea taie într-o veselie, în toate cartierele, este o defrișare pur și simplu generală în oraș”, adaugă Trifu.
Cum s-ar putea repara situația? „Ori în Legea 24 a Spațiilor Verzi, ori în Codul Silvic să introducem infracțiunea aceasta, să introducem aceste tăieri în mediul urban ca sancțiuni”, crede activistul.
Ce a mai rămas din fosta pepinieră: trandafirii din curtea lui Vali
Printre ultimele rămășițe ale fostei pepiniere Tei Toboc sunt trandafirii din curtea lui Vali, o femeie de peste 60 de ani care a lucrat la Fabrica de Calculatoare. Are casa în spatele terenului unde au avut loc defrișările. E printre ultimele construcții modeste rămase în zonă, o amintire a altor vremuri.
„Din pepinieră am soiurile astea de trandafiri”, spune aceasta, arătând spre trandafirii ce îi împrejmuiesc curtea. I le-a dat un inginer care a mai îngrijit pepiniera vreo trei ani după revoluție. „Erau acolo și ciuperci, și flori”, își amintește femeia cu nostalgie.
Din balcoanele mult mai moderne ale ansamblului rezidențial aflat la câteva zeci de metri de casa lui Vali, locuitorii care au făcut zeci de sesizări la poliție privesc terenul defrișat și se întreabă ce clădiri se vor ridica pe el.
Au observat că a mai rămas acolo o familie de fazani.
„În pădurea defrișată, au mai rămas acum doar fazanii, care refuză să își părăsească teritoriul”, spune Mona Arsulescu, unul dintre locuitorii din zonă. Pentru ea, „fazanii sunt cei mai curajoși”.
Am încercat să luăm legătura telefonic și pe e-mail cu reprezentanții firmei Metav SA, în mai multe rânduri, pentru a obține un punct de vedere. Până la data publicării acestui material, nu am primit niciun răspuns.