Cum au scăpat de mașini marile orașe europene. Taxele pe trafic reduc aglomerația cu o treime, desființarea parcărilor, cu 20%

Mașinile reprezintă a doua cea mai mare sursă de poluare a aerului și principala sursă de poluare fonică în orașele europene. Schimbarea modului în care folosim mașinile personale a devenit o necesitate urgentă, spun cercetătorii. Iar viitorul trebuie să fie mai puțin dependent de transportul personal și să se concentreze pe soluții de transport sustenabil, scrie The Conversation, unul dintre cele mai mari website-uri de știri și analize bazate pe cercetare științifică.

Un studiu realizat de Universitatea din Lund și publicat în februarie 2022 încearcă să descopere care sunt cele mai eficiente inițiative pentru reducerea numărului de mașini în spațiile urbane. Studiul a analizat mai multe metode implementate în orașele europene, care presupun atât măsuri coercitive, cât și măsuri de persuasiune.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Conform studiului, este o prioritate urgentă reducerea folosirii mașinilor personale, cu beneficii atât pentru sănătatea locuitorilor, cât și pentru climă. Pentru a atinge aceste obiective e nevoie de acțiuni combinate, atât de încurajare a transportului sustenabil, cât și de descurajare a folosirii mașinilor personale.

Taxe de trafic, ca să intri cu mașina în oraș

Cea mai eficientă măsură identificată de cercetători presupune ca șoferii să plătească o taxă pentru a intra cu mașina în oraș. Veniturile generate de această taxă ar trebui să fie direcționate către dezvoltarea unor mijloace de transport alternative și sustenabile.

Taxa a crescut de-a lungul timpului, de la 5 lire sterline pe zi la 15 lire sterline, în iunie 2020. Iar 80% din fonduri sunt folosite pentru investiții în transportul public londonez.

Și alte orașe europene au adoptat acest model, cum sunt Milano, Stockholm și Göteborg.

În București, fostul primar Gabriela Firea a implementat vinieta Oxigen, care restricționa circulația mașinilor poluante, însă măsura a fost abrogată după ce fuseseră cumpărate viniete de 76 de mii de euro. Banii au fost returnați. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Străzi pietonale în locul parcărilor, restricții de circulație pe zile

În câteva orașe europene au avut succes politicile de modificare a rutelor de circulație și de desființare a parcărilor.

De pildă, în Oslo, decizia de a înlocui spațiile de parcare cu străzi pietonale și piste de biciclete a dus la reducerea folosirii mașinilor în centrul capitalei norvegiene cu până la 19%.

Roma a rezolvat problema aglomerării traficului în centru și a impulsionat folosirea transportului public după ce a impus restricții de circulație în anumite perioade din zi, cu excepția riveranilor sau a acelora care plătesc o taxă anuală. Această politică a redus traficul în Roma cu 20% în timpul orelor de restricții și cu 10% în restul timpului.

Amenzile care sunt date pentru încălcarea acestei reguli finanțează sistemul de transport public din capitala Italiei.

În România există în continuare o presiune pe construcția de parcări în oraș, în contextul în care șoferii caută în centrul Capitalei și 20 de minute un loc de parcare, potrivit unui studiu făcut de aplicația mobilă yeParking. 

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Oferirea de servicii de mobilitate pentru cei care fac naveta

Una dintre cele mai bune politici de persuasiune, care nu implică pedepse, este organizarea unui sistem bine pus la punct pentru navetiști.

Această măsură a fost probată de orașul olandez Utrecht. Aici, autoritățile locale și companiile private au colaborat pentru a le oferi vouchere de transport public angajaților. Măsura a fost completată și de înființarea unor linii private de autocare pentru navetiști, care conectează anumite stații de transport public cu locurile de muncă ale angajaților. 

Aplicarea de taxe de parcare la locul de muncă

Tot pentru a-i descuraja pe navetiști să-și folosească mașinile personale este introducerea unor taxe de parcare la locul de muncă. De exemplu, un centru medical mare, din Rotterdam, a reușit să reducă cu 20-25% numărul angajaților care veneau cu mașina la muncă prin introducerea unei astfel de taxe. Totuși, cei care nu foloseau locul de parcare primeau o sumă pe care o puteau folosi pentru transportul public.

Spre comparație, și orașul britanic Nottingham a decis aplicarea unor taxe de parcare pentru cei mai mari angajatori din oraș, care dețineau peste zece spații de parcare. Fondurile obținute astfel au fost direcționate spre dezvoltarea rețelei de transport public, precum și a liniei ferate. Totuși, acest program, strict coercitiv, a fost de trei ori mai puțin eficient decât cel din Rotterdam.

Planificarea călătoriilor la locul de muncă

În Europa au fost folosite pe scară largă programe care oferă strategii de călătorie la nivelul companiilor și sfaturi pentru a încuraja angajații să nu mai facă naveta cu mașina.

Un studiu din 2010, care a analizat 20 de orașe din Marea Britanie, a descoperit că 18% din navetiști au renunțat la mașină după ce a fost pusă la punct o strategie cu mai multe măsuri, inclusiv oferirea de către companii a autobuzelor expres, reduceri pentru transportul public, îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete, dar și reducerea locurilor de parcare.

În general, s-a dovedit că programele care implică și restricții sunt mai eficiente decât cele care oferă doar beneficii – cum ar fi infrastructură pentru biciclete – care au redus doar cu 3% folosirea mașinilor personale.

Politicile universitare privind călătoriile

Și universitățile pot promova transportul public reducând spațiile de parcare din campusuri. Cel mai de succes exemplu este cel al Universității din Bristol, care a reușit să reducă cu 27% folosirea mașinilor de către angajați. În același timp, le-a oferit o infrastructură de biciclete mai bună și reduceri pentru transportul public.

Un program mult mai ambițios a avut orașul spaniol San Sebastian, care a implementat astfel de politici și pentru studenți, nu doar pentru angajații Universității Țării Bascilor.

Orașul Catania, din Sicilia, a oferit transport public gratuit studenților de la universitatea locală, dar și autobuze expres care ajungeau regulat în campus. Așa a obținut o reducere cu 24% a navetiștilor care foloseau mașina.

Planificarea călătoriilor spre școală

Două orașe din Anglia, Brighton & Hove și Norwich, le-au oferit cetățenilor posibilitatea de a planifica drumurile către școală ale copiilor: pe lângă consiliere, au fost organizate și evenimente pentru elevi și părinți, prin care aceștia erau încurajați să meargă pe jos sau cu bicicleta la școală, dar și să împartă aceeași mașină pentru a duce la școală mai mulți elevi. 

Pe lângă asta, au fost construite și piste pentru biciclete și locuri pentru a le parca. În Norwich, procentul celor care foloseau mașina pentru a ajunge la școală a scăzut cu 10,9%, iar în Brighton impactul a fost la jumătate.

Practicile de car sharing

Car sharing-ul s-a dovedit a fi o soluție fezabilă, conform analizelor din Bremen, Germania, și Genova, Italia, unde cetățenii pot să închirieze rapid o mașină pentru câteva ore. 

Totuși, sunt studii care arată că există riscul ca, prin astfel de programe, să fie impulsionați să meargă mai mult cu mașina acei oameni care nu dețin o mașină personală.

O cercetare din 2021 a arătat că atunci când un serviciu de car sharing, precum Uber, intră pe o piață, crește numărul posesorilor de mașini personale, iar transportul public scade în zonele locuite de oameni cu venituri mai mari.

Oferirea de planuri de călătorie personalizate

Unele orașe au încercat să le ofere rezidenților itinerarii mai respectuoase față de mediu. Acestea presupun rute de călătorie, compuse din porțiuni de mers pe jos, mers cu bicicleta sau cu transportul în comun. Însă s-a constatat că programele au redus folosirea mașinii personale doar cu 6-12%.

Programele au fost testate de Marsilia (Franța), Munchen (Germania), Maastricht (Olanda) și San Sebastian (Spania). 

Aplicații pe telefon care te premiază dacă mergi pe jos

Aplicațiile de pe telefon au început să joace un rol tot mai mare în reducerea numărului persoanelor care își folosesc mașina personală. În Bologna, de exemplu, a fost dezvoltată o astfel de aplicație care putea urmări mobilitatea utilizatorilor. Participanții chiar intrau într-o competiție pentru a câștiga cele mai multe puncte pentru mers pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, iar câștigătorii erau premiați pentru punctele acumulate de diverse businessuri locale.

Deși există toate aceste aplicații și programe de planificare a călătoriilor, încă e nevoie de alte soluții smart care să scadă emisiile și să promoveze transportul sustenabil în marile orașe europene, arată studiul Universității din Lund. 

Urmărește-ne pe Google News