Cum au scăpat două adolescente ucrainene din mâinile rușilor, după ce au fost ținute aproape un an departe de familii. „Ni s-a spus că mergem acolo pentru două săptămâni”

“Le-au spus tuturor să se ridice în picioare. Aveau de gând să cânte imnul rusesc”, își amintește Masha Senchuk, o adolescentă îmbrăcată într-un tricou maro cu Harry Potter.

“Ei bine, alte câteva fete și cu mine nu ne-am ridicat în picioare pentru imn. Așa că ne-au ținut acolo și au început să ne certe”.

Tânăra de 17 ani din orașul ucrainean Herson descrie ceea ce, la început, nu trebuia să fie decât o vacanță aranjată de autoritățile ruse: o excursie de două săptămâni din orașul ei natal, ocupat la acea vreme, către o stațiune din Crimeea.

Dar ceea ce ea și prietena ei cea mai bună au crezut că va fi o pauză însorită de la viața monotonă din timpul războiului s-a transformat într-un calvar de luni de zile, după ce au fost reținute împotriva voinței lor, presate să ia cetățenia rusă și adăpostite în condiții insalubre, sub supravegherea atentă a paznicilor ruși.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Jurnaliștii de la publicația ucraineană de investigații Slidstvo.Info, membra OCCRP, au intrat în contact cu cele două fete ucrainene în toamna anului trecut, după ce au aflat de situația lor din postările pe rețelele sociale. Comunicând în secret, ele au povestit că au fost ținute prizoniere, departe de casă, după ce au fost păcălite să călătorească în Crimeea.

Presiunea părea să crească de la o zi la alta, iar jurnaliștii știau că publicarea materialelor pe care le obținuseră le-ar putea pune pe fete în mare pericol. Găsind ajutor din partea autorităților ucrainene, au decis să le ajute pe Nastia și Masha să scape de ruși și să se întoarcă în Ucraina.

Un nou documentar lansat recent de Slidstvo.Info spune povestea.

Putin, acuzat de deportarea ilegală a copiilor din Ucraina 

La 17 martie, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, și al Comisarului său pentru Drepturile Copilului, Maria Lvova-Belova. Aceștia sunt acuzați că sunt personal responsabili de deportarea ilegală, pe scară largă, a copiilor ucraineni în teritoriile controlate de Rusia, o crimă de război în conformitate cu dreptul internațional.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Guvernul ucrainean afirmă că sute de mii de copii au fost duși cu forța în Rusia și că au fost identificate peste 19.000 de cazuri specifice.

Doar câteva sute au reușit să se întoarcă acasă, spune Daria Gerasymchuk, Comisarul prezidențial ucrainean pentru Drepturile Copilului.

“În spatele fiecăreia dintre aceste cifre se află soarta unui copil salvat”, spune ea, “precum și o operațiune complexă special concepută (pentru a-i aduce acasă)”.

Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, Nastia și Masha studiau amândouă arta culinară în Herson, un oraș portuar înfloritor cu aproape 300.000 de locuitori.

Pretinsă vacanță gratuită la mare, în Crimeea 

Dar Herson a fost ocupat în primele zile ale războiului, când armata rusă a măturat regiunea, iar orice perspectivă de a rămâne la școală a dispărut rapid. În primele luni de ocupație, rușii au dat jos simbolurile ucrainene, au agățat steaguri rusești și au instalat o administrație-marionetă. Unele instituții de învățământ au dispărut din oraș; cele care au rămas au fost confiscate și subjugate.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Totuși, după șase luni, Masha a aplicat pentru a studia la o universitate din Herson, care fusese preluată de ruși. Deși nu se țineau cursuri, admiterea ei a venit cu un avantaj: o ofertă de vacanță gratuită la mare în Crimeea.

Deși fetele locuiau la doar câteva ore de mers cu mașina de peninsulă, cândva o destinație populară de vacanță de vară pentru ucraineni, ele nu fuseseră niciodată acolo. Rusia a confiscat Crimeea în 2014, când ele aveau 7, respectiv 8 ani.

“I-am spus Nastiei că am putea merge împreună”, a spus Masha. “Și ea s-a înscris repede și am plecat”.

Masha și Nastia spun că au plecat fără aprobarea părinților lor și că profesorii le-au “ajutat” pe amândouă cu documentele necesare. În cazul Mashei, aceștia au acceptat un document semnat de vărul ei, deși ar fi trebuit să fie completat de părinții. În cazul Nastiei, spune ea, o femeie a semnat în locul mamei sale și a indicat vârsta de 17 ani în loc de 18, deoarece stațiunea din Crimeea nu ar fi acceptat un adult.

“Ni s-a spus că mergem acolo pentru două săptămâni, doar copii care merg în vacanță”, spune Nastia. “Ne-am gândit: «Oh, grozav, vom vedea Crimeea, ne vom odihni»”.

Pe 8 octombrie 2022, Nastia și Masha și-au început călătoria. Împreună cu sute de alți copii, au fost duse în stațiunile din Crimeea în peste o duzină de autobuze. Cele două prietene au ajuns la o stațiune numită Zdravnytsia din orașul Evpatoriya.

Acolo a început “reeducarea” lor: imnuri rusești, studii rusești, reguli rusești.

Totuși, își amintește Nastia, aceste prime zile nu au fost atât de rele. “În general, a fost mai mult sau mai puțin normal”, spune ea, “dacă am fi fost cu adevărat acolo timp de două săptămâni și am fi fost aduși înapoi”.

Revenirea acasă, imposibilă 

Dar, pe măsură ce se apropia termenul-limită, fetele și-au dat seama că nu vor fi aduse acasă. Când l-au întrebat pe directorul stațiunii dacă se pot întoarce în Herson, acesta le-a spus că nu.

Justificarea sa a fost că drumul de întoarcere nu era sigur: poziția Rusiei în regiune devenea precară sub tirul ucrainean.

Apoi, la 11 noiembrie – la mai bine de o lună după ce Masha și Nastia au ajuns în Crimeea – armata ucraineană a eliberat orașul lor natal. Copiii din Herson s-au bucurat la aflarea veștii, își amintește Nastia, o fată alergând pe holuri strigând: “Herson este liber! Glorie Ucrainei!” Dar și-au dat seama, de asemenea, că vestea însemna că probabil nu se vor mai întoarce niciodată acasă.

“Statul ocupant știa ce face”, spune Kateryna Rashevska, avocat la organizația ucraineană Centrul Regional pentru Drepturile Omului. “Fetele au fost induse în eroare … Au fost informate că (voiajul lor) era pentru o anumită perioadă de timp, în Crimeea, pentru vacanță. De fapt, acestea sunt elemente ale răpirii de copii”.

La sfârșitul lunii decembrie, Masha și Nastia au fost transferate brusc într-un oraș ucrainean ocupat de Rusia din apropiere, Henichesk, și plasate într-un colegiu local.

“Ne-au dus într-un cămin și ne-au dat cea mai oribilă cameră”, spune Masha. “Am intrat și am început să plâng. Era foarte frig”.

A fost momentul în care jurnaliștii Slidstvo.Info le-au găsit pe fete prin intermediul postărilor lor pe rețelele sociale. La cererea reporterilor, acestea au filmat condițiile lor de trai sumare. Era în plină iarnă geroasă ucraineană, dar camerele nu erau încălzite, au spus ele, iar administratorii le-au refuzat cererile de mai multe pături și de încălzitoare electrice.

“Nastia și cu mine am dormit în același pat pentru a ne ține de cald”, își amintește Masha. În dușurile comune de pe tot etajul exista apă caldă doar o dată pe zi, timp de un sfert de oră. 

Obligate să vorbească limba rusă 

“Eram sub un control special acolo, ne verificau des”, spune Nastia. “Copiii obișnuiți (elevii locali) puteau ieși la plimbare, dar când noi, de exemplu, când ieșeam, ne întrebau unde mergem. Le spuneam: «La magazin». Iar ei spuneau: «De ce?»”.

Deși ambele fete se simt cel mai bine vorbind syrzhik, un amestec de rusă și ucraineană, au fost presate să treacă la rusă.

“Am fost forțate să scriem în rusă la școală. Înțelegeam ce spuneau, dar tot scriam în ucraineană. Nu știu cum să scriu în rusă. M-am gândit că dacă învățam să scriu în rusă, atunci nu mă voi mai obișnui să scriu în ucraineană.”

“Nu am vrut să studiem deloc în acel colegiu”, adaugă Masha.

Cu o ocazie, povestește Nastia, un bărbat i-a spus: “Lasă-mă să-ți dau o carte în limba rusă, vei învăța puțin câte puțin”.

“Eu am zis: «Nu, mulțumesc. Mă întorc în Ucraina»”, își amintește ea. „Apoi, a început să spună ceva despre naivitate. Au încercat să mă convingă că, dacă plec, va fi în Rusia sau nicăieri”.

Autoritățile ucrainene consideră că un astfel de tratament este un semn de genocid – o încercare de a elimina un întreg popor și cultura sa. Daria Gerasymchuk, oficialul pentru Drepturile Copiilor, spune că atunci când guvernul a intervievat copiii care au reușit să se întoarcă în Ucraina, aceștia au povestit că au fost complet rupți de familiile lor și îndemnați să se integreze.

“Aproape tuturor copiilor care au fost luați, rușii le-au luat imediat telefoanele mobile, ceea ce înseamnă că au făcut totul pentru a împiedica copilul să se reunească cu familia lor”, spune ea.

“Rușii îi forțează pe copiii ucraineni să învețe limba, cultura și istoria rusă, să îl iubească pe Putin și să îi mulțumească pentru salvarea lor. Prin plasarea lor în grija cetățenilor ruși, ei îi «anulează» cât mai mult posibil și le șterg identitatea ca parte a națiunii ucrainene. Ei vor să crească luptători care vor merge apoi împotriva Ucrainei”, a mai explicat oficialul. 

Au implorat jurnaliștii să le scape 

Situația Mashei și a Nastiei a devenit mai tensionată. Tratamentul lor se înrăutățea: într-o zi, au implorat un jurnalist “să le scoată până luni”.

“Ni s-a spus că luni vor veni oameni de la biroul comandantului militar (rus)”, a declarat Nastia reporterilor.

Soldații erau cunoscuți pentru agresivitatea lor împotriva copiilor care strigaseră sloganuri patriotice ucrainene, a spus ea, amenințându-i că le vor “coase gura cu ață neagră”. Ea a auzit că doi băieți au fost duși în ceva numit “groapa”.

Disperați să le scoată pe fete, jurnaliștii au contactat mai multe linii telefonice de urgență, inclusiv Ministerul Reintegrării, ombudsmanul pentru drepturile omului din Ucraina și un ONG numit “Salvați Ucraina”. Niciunul nu și-a asumat responsabilitatea pentru recuperarea minorilor fără permisiunea oficială a părinților.

Mama Mashei nu a vrut deloc ca aceasta să se întoarcă în Ucraina, făcând presiuni pentru ca ea să obțină un pașaport rusesc și să rămână în teritoriul ocupat. Tatăl ei – la care Masha dorea să se întoarcă – nu îi susținea pe ruși, dar se temea că ar putea fi rănită sau ucisă dacă ar încerca să fugă.

Reporterii au decis că singura cale era să organizeze ei înșiși evadarea fetelor.

Profitând de o permisie de weekend pentru a vizita una dintre mamele lor, Nastia și Masha au părăsit căminul. Dar, deși administratorii colegiului le așteptau să se întoarcă până luni, fetele erau deja în drum spre casă.

Detaliile călătoriei nu pot fi dezvăluite aici, de teamă că alți copii ucraineni nu vor putea folosi aceleași căi de evadare, notează jurnaliștii publicației ucrainene.

Dar călătoria lor spre Ucraina le-a dus mai întâi pe Nastia și Masha mult mai adânc în Rusia. Cu o serie de autobuze și mașini private aranjate de reporteri, fetele au călătorit timp de patru zile într-o călătorie ocolitoare care a inclus mai multe țări – chiar dacă orașul lor natal se afla la doar 200 de kilometri de unde au pornit.

Pentru a le ajuta să treacă mai multe granițe și puncte de control, au inventat o poveste conform căreia urmau să participe la o nuntă în Sankt Petersburg. Au introdus un reporter pe telefonul lor ca fiind “mătușa Yuliya” și au comunicat cu ea ca și cum ar fi fost o rudă.

Reporterii știau că, odată ce fetele erau pierdute, autoritățile ruse puteau emite un mandat de reținere pe numele lor. Dacă mesajul ajungea la timp la autoritățile de frontieră, fetele puteau fi împiedicate să părăsească țara atunci când autoritățile le verificau pașapoartele.

Cea mai grea parte, spun ele, a fost la ultimul punct de control de la frontiera rusă înainte de a intra în Uniunea Europeană.

“Am stat afară timp de cinci ore, au fost multe verificări ale documentelor noastre. Ningea abundent și era foarte frig”, își amintește Nastia. Erau îngrijorați în special pentru Masha, căreia i s-ar putea refuza trecerea pentru că era minoră.

“Eu am urcat prima, Nastia a stat în spatele meu”, spune Masha. “I-am dat polițistului de frontieră documentele mele. El a sunat undeva și a întrebat dacă pot trece. Au spus că da, a ștampilat documentele și mi le-a dat înapoi”.

În cele din urmă, fetele s-au întors în Kiev după 11 luni sub ocupație rusă. Ele s-au minunat să audă vorbindu-se ucraineană pe străzi și să vadă prețurile din magazine în grivne în loc de ruble.

Nastya a rămas în capitala Ucrainei, în timp ce jurnaliștii au adus-o pe Masha, fata mai mică, înapoi la tatăl ei, Vitaliy, care locuiește acum într-un orășel din centrul Ucrainei.

“Nu am știut că Masha a plecat”, a spus Vitaliy, “dacă aș fi știut, nu aș fi lăsat-o să plece”.

El a mai spus că a vorbit la telefon cu una dintre profesoarele fiicei sale de la colegiul din Henichesk.

Profesoara s-a plâns că Masha și-a abandonat studiile. “I-am spus: «Ea studiază în Herson. Ea a studiat și încă studiază»”, își amintește Vitaliy. “Ea a răspuns: «Să nu intrăm în politică»”.

“Ne ucid copiii, femeile însărcinate, și spun: Să nu vorbim despre politică»”, a conchis tatăl Mashei.

Foto: slidstvo.info

Urmărește-ne pe Google News