Cum au schimbat restricțiile pandemice perioada de circulație a unor virusuri. Medic: Sunt mulți copii care ajung la spital cu enterocolită

„Perioada aceasta de vară a fost un pic surprinzătoare, a venit aşa după o perioadă de pandemie şi de prezentări puţine şi deodată au apărut foarte multe prezentări. Anul trecut, în 2020, în plină pandemie, în această perioadă abia aveam 80 de prezentări pe zi, în medie, acum am ajuns să avem 150 până în 200 de prezentări pe zi la camera de gardă”, a spus Victor Daniel Miron, medic rezident în pediatrie.

Potrivit medicului, vara aceasta aproape jumătate dintre pacienții care ajungeau la spital erau pacienţi cu enterocolită, undeva la vreo 30% cu afecţiuni respiratorii şi 20% patologie diversă.

„Foarte multe cazuri de enterocolită, mulţi dintre copii veneau împreună cu familia din vacanţe, din concedii, şi prezentau vărsături în primul rând, principala manifestare a acestor enterocolite, febră, scaune diareice”, a spus medicul.

Doctorul mai notează că acest val de enterocolite nu este provocat de COVID și că există dovezi care arată că toate măsurile epidemiologice care s-au luat, precum purtarea măștii, igiena mâinilor, „au schimbat cumva epidemiologia altor virusuri”.

„În perioade în care nu ar trebui să circule, circulă aceste virusuri. Cel mai studiat virus este VSR-ul (virusul sinciţial respirator) de exemplu, care, deşi nu dă enterocolită, el nu ar trebui să dea afecţiuni respiratorii în lunile de vară. Dar cu toate acestea, există foarte multe cazuri de infecţie VSR în această perioadă”, susține Victor Daniel Miron.

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

În mod normal, spune medicul, acest virus trebuia să apară undeva în toamnă, iarnă, şi jumătate din primăvară.

„Acum îşi are activitatea în perioada de vară-toamnă, ceea ce este ciudat. Cumva măsurile din pandemie au făcut să fie această circulaţie ciudată a virusului sinciţial respirator”, spune medicul.

Există inclusiv virusuri care dau enterocolită şi care poate nu ar trebui să circule în această perioadă a anului, dar cu toate acestea incidenţa este din ce în ce mai mare, tocmai pentru că, cumva, s-a schimbat circulaţia virală datorată pandemiei. Pandemia a influenţat cumva indirect circulaţia aceasta a virusurilor.

Victor Daniel Miron de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului din București:

Cum se manifestă enterocolita și virusul sinciţial respirator

Un copil care face enterocolită varsă în mod repetat şi are scaune diareice. De cele mai multe ori, părinţii nu pot controla vărsăturile acasă şi ajung la camera de gardă. Acolo copilul primeşte intravenos medicamente care opresc vărsăturile, dar şi perfuzii pentru rehidratare.

Enterocolita, de la starea de somnolenţă, apatie, cu care copiii ajung la camera de gardă, la o stare vizibil îmbunătăţită după perfuzie.

„Acest lucru este dat de un grad de deshidratare destul de mare pe care aceşti copii îl experimentează în urma episoadelor de vărsături, de diaree pe care le au. Uneori părintele încearcă acasă să-l reechilibreze, copilul tot continuă să verse, să prezinte scaune, şi acest lucru îl face să se deshidrateze, să devină hipoglicemic şi de aici şi starea aceasta de apatie, de leşin, de somnolenţă”, spune medicul Victor Daniel Miron.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

Virusului sinciţial respirator, cunoscut încă din 1970 ca fiind principalul agent etiologic al bronşiolitei şi al bronşitei la copii, afectează în special sugarul.

„Această bronşiolită duce uneori chiar la insuficienţă respiratorie, care face ca cel mic să respire prost, să necesite oxigen şi desigur necesită internare. Cu cât copilul este mai mic şi această infecţie este prezentă, cu atât riscul de a necesita oxigen şi necesitatea de internare sunt mai mari”, mai spune medicul.

Diferenţa faţă de COVID

Medicii care se ocupă de copii la camera de gardă sunt foarte atenţi la simptomele celor mici pentru a vedea dacă copilul se confruntă cu enterocolită sau cu virusul sinciţial respirator sau dacă s-a infectat cu COVID.

„COVID-ul la copil se poate manifesta inclusiv cu vărsături şi diaree, încă de anul trecut INSP a definit COVID-ul la copil cu astfel de manifestări. Înainte să debuteze acest val 4 pandemic, adică acum o lună-două, într-adevăr nu prea luam în considerare COVID-ul. În momentul de faţă, luăm în considerare şi COVID-ul şi ne bazăm cumva decizia de a testa sau nu copilul”, spune medicul Miron.

Copiii de sub un an cu nevoie de oxigen la camerele de gardă. Virusul sinciţial respirator îmbolnăveşte mulţi copii, deşi acesta nu trebuia să circule în această perioadă. Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a necesita oxigen este mai mare.

Medicul Daniel Miron:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro