Cum au tratat procurorii români propaganda legionară în ultimii ani. Număr foarte mic de rechizitorii și zeci de dosare nesoluționate

Înainte de ieșirea publică a procurorului general, Libertatea a solicitat Ministerului Public o situație a dosarelor penale privitoare la propagandă legionară deschise și anchetate de procurorii români în ultimii cinci ani.  

Gregorian Bivolaru și ideile antisemite din cursurile de „yoga”

Unul dintre cele mai răsunătoare dosare din România ultimilor ani, privitor la constituirea unei organizații cu caracter fascist și promovarea ideologiei fasciste, l-a vizat pe liderul MISA Gregorian Bivolaru.  

A fost finalizat cu o sentință definitivă de achitare. În acest dosar, DIICOT l-a acuzat pe Bivolaru că, împreună cu alte trei persoane, a publicat patru cărți în care sunt promovate idei antisemite reluate în cursurile de „yoga”, iar odată cu publicarea acestor cărți au fost puse bazele unei organizații cu caracter fascist. 

În 2021, Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința finală în acest dosar, Bivolaru și adepții săi fiind achitați pentru că, la data săvârșirii faptelor de care erau acuzați, legea care pedepsește propaganda legionară și constituirea organizațiilor fasciste nu exista. OUG 31, care sancționează propaganda legionară, a intrat în vigoare abia în 2002. 

Recomandări

Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de Institutul Fundeni și UMF Iași

„Instanța constată că, la data la care a fost constituită această organizație (cel mai târziu anul 1997 fiind momentul constituirii organizației și, implicit, momentul consumării faptei, după cum s-a arătat mai sus constituirea unei astfel de organizații nefiind o modalitatea continuă de săvârșire a unei infracțiuni, ci o modalitate instantanee), fapta nu era prevăzută de legea penală, ea fiind incriminată doar în anul 2002”, se arată în sentința definitivă a Curții de Apel Cluj. 

Ce prevede legea aprobată în 2002

OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război definește ce înseamnă organizație cu caracter legionar sau fascist, ce se înțelege prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe și care sunt pedepsele pentru astfel de fapte. 

Astfel, articolul 3 din OUG 31/2002 prevede că „se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup”. 

Recomandări

Dobânzile mari oferite de stat la titlurile Tezaur prefigurează o surpriză neplăcută pentru români: o inflație mai mare – ANALIZĂ

Articolul 4 specifică faptul că „confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”, iar articolul 5 stabilește că aceeași pedeapsă, de la 3 luni la 3 ani, se aplică pentru cei care „promovează în public cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. 

Articolul 6 din OUG 31/2002 prevede că „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, iar articolul 6 indice 1 stabilește că „amenințarea unei persoane sau a unui grup de persoane, prin intermediul unui sistem informatic, cu săvârșirea unei infracțiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este închisoarea de cel puțin 5 ani, pe motiv de rasă, culoare, ascendență sau origine națională ori etnică sau în considerarea religiei, dacă aceasta este folosită ca pretext pentru oricare dintre motivele arătate, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani”.

Zeci de dosare deschise în fiecare an

Libertatea a solicitat Parchetului General să comunice câte dosare au fost deschise în perioada 2019 – 2024 pentru propagandă legionară, în baza articolelor 3, 4, 5, 6 și 6 ind. 1 din OUG 31/2002. Libertatea a solicitat, de asemenea, Parchetului General să arate câte dosare au fost soluționate și câte se află încă în lucru, care este cel mai vechi dosar dintre cele aflate în lucru, care au fost soluțiile din dosarele finalizate, câte dintre dosarele trimise în judecată în perioada 2019-2024 au fost soluționate prin sentințe definitive și care au fost hotărârile pronunțate de instanță. 

Ministerul Public a transmis că situația dosarelor deschise în baza OUG 31/2002 se centralizează la nivelul Parchetului General semestrial. Prin urmare, datele disponibile sunt din perioada 2019 – iunie 2024. Potrivit cifrelor comunicate de Parchetul General, în perioada 2019 – iunie 2024 au fost zeci de dosare de soluționat anual, cele mai multe dosare fiind deschise în baza articolelor 4 și 5 din OUG 31/2002, care fac referire la promovarea și răspândirea de simboluri legionare, fasciste sau xenofobe. 

Puține rechizitorii, multe clasări, foarte multe nesoluționări

Potrivit situației transmise de Ministerul Public la solicitarea Libertatea, din dosarele deschise în perioada 2019 – iunie 2024, au fost soluționate 117 cauze, doar 8 fiind trimise în instanță cu rechizitorii sau acorduri de trimitere în judecată. „Nu deținem informații privind hotărârile pronunțate de instanțele de judecată în perioada de referință”, a transmis Parchetul General pentru Libertatea.

Statistica arată că cele mai multe dintre cele 117 dosare au fost finalizate prin clasare sau renunțare la urmărirea penală. Astfel, 93 de dosare au fost clasate, iar 16 prin renunțare la urmărirea penală, ceea ce înseamnă că fapta există, dar au fost îndeplinite condițiile pentru renunțarea la urmărirea penală. 

Neconcordanțe în cifrele Parchetului General

Statistica Parchetului General arată că în anul 2019 au fost de soluționat 26 de dosare deschise în baza art. 4 din OUG 31/2002. Pe parcursul anului au fost soluționate șapte dosare (două prin renunțare la urmărire penală, cinci prin clasare), rămânând nesoluționate 16. Un calcul simplu arată că dacă au fost de soluționat 26 de dosare și s-au finalizat șapte, au rămas nesoluționate 19.

Din acest motiv, nu este clar care a fost soarta a trei dosare. O explicație ar putea fi, susține o sursă judiciară, conexarea unora dintre dosarele aflate în lucru. Acest amănunt nu reiese însă din statistica Ministerului Public. 

În continuare, situația Parchetului General arată că în 2020 au fost de soluționat 29 de dosare deschise în baza art. 4 din OUG 31/2002. Se desprinde concluzia că în cele 29 de dosare din 2020 sunt incluse cele 16 rămase în lucru din anul precedent, la care s-au adăugat 13 dosare noi.  

Documentul arată că dintre cele 29 de dosare din 2020 au fost soluționate 13 și au rămas nesoluționate la finalul anului 14. Din nou, un calcul simplu arată că soarta a două dosare este neclară. Situația este similară în 2021, când au fost de soluționat, doar în baza art. 4 din OUG 31/2002, 26 de dosare. Au fost finalizate 8, rămânând în stoc 15, în loc de 16. 

Cifrele Ministerului Public mai arată o creștere a dosarelor de propagandă legionară începând cu anul 2022, când figurează în lucru 48 de dosare, din care sunt soluționate 18 (unul cu trimitere în judecată, cinci prin renunțare la urmărire penală și 12 prin clasare). 

Anul 2022 se încheie cu 29 de dosare deschise doar în baza articolului 4 din OUG 31/2002 și rămase nesoluționate. În 2023 se ajunge la 56 de dosare, din care sunt finalizate 16 (două cu renunțare la urmărire penală și 14 cu clasare), rămânând în lucru 40 de cazuri. În iunie 2024, 43 de dosare care vizează propaganda legionară reglementată de art. 4 din legea specială erau în lucru la nivelul întregii țări. 

Soartă neclară a dosarelor și în cazul celei mai grave infracțiuni

Pentru cea mai gravă infracțiune, inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist (art. 3 din OUG 31/2002), statistica din ultimii cinci ani a Parchetului General arată că singurul dosar aflat în lucru în 2019 nu a fost finalizat până la finalul anului.

În anul 2020 a mai fost deschis un dosar pe această temă și, cu toate că niciunul dintre dosare nu a fost finalizat, la sfârșitul anului 2020 mai rămâne în lucru doar un dosar. Apoi, în 2021 sunt în lucru trei dosare deschise în baza art. 3 din OUG 31/2002. 

Pe parcursul anului sunt finalizate două dosare prin clasare și rămâne în stoc un dosar, care dispare pur și simplu din statistici în 2022, an pentru care Parchetul General raportează zero dosare de soluționat sau finalizate. În 2023, reapar două dosare de constituire a unei organizații cu caracter fascist, legionar sau xenofob. Niciunul dintre ele nu este finalizat în 2023.

În primele șase luni din 2024 se mai adaugă un dosar cu acest obiect ca fiind în lucru, la finalul lui iunie 2024 trei dosare de inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. 

Video: Protest al susținătorilor lui Călin Georgescu, care în repetate rânduri s-a declarat un admirator al lui Corneliu Zelea Codreanu
Sursa: Libertatea

Ce spun experții despre cifrele Parchetului General

Libertatea le-a solicitat mai multor avocați specializați în drept penal o opinie vizavi de cifrele comunicate de Parchetul General. „Se observă că fenomenul propagandei legionare, fasciste, rasiste sau xenofobe s-a aflat în mod constant în atenția autorităților, prin prisma volumului anual de dosare deschise între 2019 și 2024. Surprinzător este însă numărul foarte mic de dosare, în care s-a dispus sesizarea instanței de judecată prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției, precum și numărul mare de dosare nesoluționate”, a explicat avocatul Mihai Pașca, referindu-se la situația infracțiunilor prevăzute de articolele 4 și 5.  

În privința infracțiunilor de o gravitate mai mare (art. 3, 6 și 6 ind. 1), avocatul Mihai Pașca a semnalat că, „deși au existat dosare în lucru, organele de urmărire penală nu au dat dovadă de o eficiență sau de un interes deosebit în urmărirea unor astfel de fapte”. 

„În cazul statisticii actuale vorbim de fapte de o gravitate sporită, care ar fi putut reclama o ripostă mai hotărâtă a organelor de urmărire penală. Interesant ar fi de aflat și soluțiile pronunțate de instanțe în cazul trimiterilor în judecată sau al acordurilor de recunoaștere a învinuirii, fiindcă eventuale soluții blânde pronunțate de judecător pot orienta și practica parchetelor”, a mai punctat avocatul timișorean. 

La rândul său, avocatul Arcadie Anastasescu, fost judecător, s-a arătat surprins de numărul „infim” al dosarelor care au ajuns în instanță. „Cred că definițiile prea complexe din textele de incriminare, sancțiunile reduse ca și cuantum fac mai puțin «atractive» investigarea unor asemenea fapte.

Dacă mai punem la socoteală și efectivul tot mai redus al lucrătorilor de poliție judiciară, statistica se justifică. Mai poate conta și rezonanța unor asemenea fapte în rândul opiniei publice, chestiune de care nu am fi vorbit dacă nu era contextul alegerilor”, a explicat avocatul Anastasescu. 

„Cu excepția faptei de amenințare, art. 6 ind. 1 (care e condiționată de plângerea prealabilă a victimei), restul se anchetează din oficiu. Mi-e greu să cred că aceste fapte nu se comit. Probabil există o reticență în primul rând în a sesiza organele judiciare, apoi o reticență în a începe urmărirea din oficiu”, a opinat Adrian Stan, avocat și cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara 

O problemă poate fi insuficiența definire a unor termeni cu care operează legea și frica de achitări a parchetelor. 

„La dosarele trimise în judecată sesizez pedepse blânde: amendă penală, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei”, a adăugat Adrian Stan. 

Explicațiile procurorului general

Pe fondul anulării alegerilor și acuzelor de propagandă legionară, procurorul general al României, Alex Florența, a oferit explicații despre modul în care procurorii au tratat astfel de dosare. Florența susține că în urma monitorizării s-a observat „numărul scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni, care să provină de la organele de poliție, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice”. 

„Astfel, în intervalul 2018-2022, la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat o medie de 21 de astfel de sesizări pe an”, susține procurorul general.

Alex Florența a mai spus că „există în continuare zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit în cursul acestui an (n.r.) nicio sesizare sau maxim una în baza OUG 31/2002, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, la Iași, Oradea sau Suceava”.

„În al doilea de rând, în lumina evenimentelor recente și a manifestării tot mai exacerbate în mediul online a unor comportamente ilegale, constând în îndemnarea publicului la săvârșirea de infracțiuni sau incitarea la violenţă și discriminare împotriva unor persoane, se constată necesitatea urgentă de adaptare a legislației existente, pentru a corespunde realităților faptice și noilor forme de manifestare a acestor infracțiuni”, a mai susținut Florența, care a cerut crearea unui grup de lucru pentru a propune modificări ale legislației „care să ofere organelor de urmărire penală instrumente actualizate și apte de a combate eficient fenomenul”.

Foto: apologeticum.wordpress.co

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro