Un nou studiu știițific a arătat faptul că primii oameni care trăiau în ceea ce este acum Franța sculptau artă pe tăblițe de piatră și le puneau la lumina pâlpâitoare a unui foc pentru a da iluzia mișcării, o formă timpurie de animație, potrivit CNN.
Cercetătorii de la Universitatea din York și de la Universitatea Durham din Regatul Unit au studiat 50 de plăcuțe de piatră deținute în Muzeul Britanic, care au fost gravate de vânători-culegători în urmă cu aproximativ 15.000 de ani.
Plachetele făcute din calcar șau fost excavate de sub o stâncă din Montastruc, Franța, în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Acestea prezintă diferite animale, de cele mai multe ori cai, reni, căprioare roșii și zimbri, dar și lupi sau capre de munte.
Cercetătorii au identificat urme roz de deteriorare din cauza căldurii pe marginile unora dintre pietre, oferind dovezi că acestea au fost plasate în imediata apropiere a unui foc.
Pentru a înțelege exact de ce, cercetătorii și-au condus propriile experimente într-o tabără preistorică improvizată și au folosit software de realitate virtuală. Ei au recreat tăblițele gravate așa cum ar fi arătat inițial, cu linii albe clare și le-au pus în jurul unui foc.
Pietrele erau plasate lângăfocul din vetră pentru a părea să se miște și să pâlpâie la lumina focului. Interacțiunea dintre piatra gravată și lumina mișcătoare a focului a făcut ca formele să pară dinamice și vii, se arată în studiu.
„Am făcut acest experiment și noaptea. Așadar, am avut efectul complet, lumina pâlpâitoare a focului. A fost o experiență destul de interesantă, cred că să văd aceste forme gravate cum prind viață în fața ochilor noștri”, a spus Izzy Wisher, doctorand la Universitatea Durham și coautor al studiului publicat în revista PLOS ONE.
Se poate ca plăcile gravate să fi avut și un scop practic, pentru realizarea conturului vetrei. Dar, cercetătorii au spus că studiul lor a indicat că nu erau doar funcționale, având în vedere că se putea face conturul vetrei și fără pietre gravate.
Studiul arată că neurologia umană este în mod special adaptată la interpretarea schimbării luminii și a umbrelor ca mișcare și la identificarea formelor vizuale familiare, în condiții de lumină variate.