Cum e afectată economia de criza din coaliție. Analist: „Investitorii vor specula și vor paria împotriva monedei naționale”

Cu cât se prelungește disputa dintre PNL și USR PLUS, cu atât se înmulțesc efectele negative asupra economiei, iar cetățenii vor suporta consecințele, atrage atenția analistul economic Petrișor Peiu.

Cu cinci miniștri interimari, după demisia în bloc a celor de la USR PLUS, Guvernul nu poate lua decizii importante, menite să pareze probleme precum creșterea inflației, deteriorarea ratingurilor României, creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

Și premierul Cîțu a recunoscut că instabilitatea Coaliției afectează negativ economia. „Întotdeauna o astfel de situație creează volatilitate pe piețele financiare. Ca să ai o monedă stabilă, trebuie să ai o guvernare stabilă. Dacă vrem să nu avem o depreciere a leului, ar fi bine să nu ne dăm jos propriul guvern”, a declarat prim-ministrul, miercuri seară, la Digi24.

• Petrișor Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). 

Legea consumatorului vulnerabil, „un paliativ”

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Libertatea: Care sunt principalele efecte ale crizei din Coaliția de guvernare asupra economiei? 
Petrișor Peiu: De fiecare dată când avem situații complicate pe plan european, guvernele trebuie să ia decizii, iar dacă guvernele nu sunt complete sau nu sunt în deplinătatea puterilor, pentru că au miniștri interimari, nu pot lua aceste decizii. De exemplu, noi trecem acum printr-o perioadă de creștere a dobânzilor la nivelul întregii zone a Europei Centrale și de Est.

– Cum ne afectează acest lucru? 
– Acest lucru va face să se scumpească creditul, deci crește datoria publică. În al doilea rând, vorbim de creșterea creditului și pentru companii, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe inflație, va conduce la o creștere a ratei inflației. Mai e și riscul foarte real ca ratingurile României să se deterioreze ca urmare a incapacității de a conduce țara, de a avea un guvern stabil. 

Nu în ultimul rând, vorbim de faptul că Guvernul nu are cum să se ocupe de principala problemă care frământă astăzi România, și anume creșterea prețurilor la produsele energetice.

– A fost adoptată Legea consumatorului vulnerabil. Este cea mai bună soluție pentru protejarea cetățenilor în fața creșterilor prețurilor la gaze și curent?
– Este un paliativ, pentru că va proteja într-o mică măsură, va proteja doar consumatorii extrem de săraci, însă nici pe aceștia nu poate să-i protejeze de efectul de creștere a inflației cauzată de scumpirea facturii energetice pentru companii. 

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Companiile care produc bunuri și servicii pe care noi le consumăm vor crește prețurile din cauza creșterilor costurilor energetice. Iar aceste creșteri de prețuri nu pot fi compensate de Guvern. Deci nu asta este soluția corectă, soluția corectă este calmarea prețurilor la energie.

Petrișor Peiu, analist economic:

– Cum?
– Guvernul deține jumătate din piața de gaz prin Romgaz, dar și o mare parte din cealaltă jumătate, pentru că este și acționar la OMV Petrom. La electricitate, Guvernul deține cel mai mare distribuitor din țară, Electrica și este în acționariatul tuturor celorlalte companii. Poate să crească producția și la gaze, și la electricitate, crescând producția poate scădea prețurile. 

– De ce nu se întâmplă acest lucru?
– Nu se întâmplă pentru că aceste scumpiri alimentează bugetul de stat: sunt încasări din TVA mai mari, sunt dividente de la aceste companii de stat mai mari, impozite pe profit mai mari. 

Creșterea prețurilor la energie va atrage alte scumpiri

– Ce efect vor avea creșterile prețurilor la energie în industrie? 
– Vor crește prețurile bunurilor și serviciilor și vor alimenta inflația. Pe termen mediu, asta înseamnă inhibarea creșterii economice. 

– Înțelegem că sunt șanse mici să scadă inflația în viitorul apropiat? 
– Este exclus, având în vedere creșterea de prețuri la factura energetică.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

– Leul românesc e singura monedă din regiune care s-a depreciat în acest an, arată o analiză Profit.ro. Ce impact are criza politică asupra slăbiciunii leului?
– Noi am intrat acum într-o criză care va dura foarte mult, e foarte greu să ne închipuim că vom avea vreodată în următorii trei ani o coaliție funcțională între PNL și USR PLUS. 

De obicei, când se întâmplă astfel de crize, pentru care nu se întrevede o soluționare, investitorii speculează aceste momente și pariază împotriva monedelor naționale din țările respective. Nu-i poți opri, pentru că ei știu foarte bine că vor lipsi multe decizii în sensul reformării piețelor respective.

Petrișor Peiu, analist economic: 

Se anunță „multe cheltuieli cu caracter politic, populist”

– În acest moment, mai sunt șanse să fie redus deficitul bugetar sub 3% până în 2024, așa cum era în plan? Ce ar trebui făcut în acest sens?
– Este, de asemenea, exclus, pentru că vor fi foarte multe cheltuieli cu caracter politic, populist. Deja premierul a spus că vrea să crească salariul minim. Vor apărea tot felul de presiuni, mai ales dacă PSD va condiționa diverse voturi de propria sa agendă. 

Pe de altă parte, dacă Florin Cîțu va câștiga șefia PNL și va avea un sprijin dificil în Parlament, va fi nevoit să plătească diverse favoruri politice, iar asta va însemna împovărarea bugetului public. Deci este exclus să ajungem sub 3%, oricum era foarte dificil și înainte. Mie mi se părea imposibil de ajuns acolo fără niște reforme serioase. 

– Ce efecte va avea în economie creșterea salariului minim? 
– Pe de-o parte, scăderea competitivității firmelor. Creșterea salariului minim înseamnă și creșterea cheltuielilor cu personalul, care se adaugă creșterii cheltuielilor cu utilitățile. Iarăși va duce la creșterea ratei inflației. De asemenea, va duce la creșterea salariilor în sectorul public, ceea ce înseamnă creșterea deficitului bugetar. Pe de altă parte, nu știu care va fi pragul până la care se poate crește salariul minim fără a perturba creșterea economică. 

Creșterea salariului minim înseamnă și creșterea șanselor de a-ți mai rămâne oameni în țară, să nu-ți plece toți. Înclin să cred că este o temă de pe agenda PSD, pentru că premierul nu avea această temă, dimpotrivă, era ferm poziționat împotriva creșterii salariului minim.

Petrișor Peiu, analist economic:

Problema ratingului de țară

– Agenția Fitch a transmis și un avertisment: scandalul prelungit are toate șansele să ducă la o scădere a ratingului de țară, cum spuneați și dumneavoastră, dar și la întârzierea adoptării PNRR. Ce ar însemna acest lucru concret pentru România și pentru români?
– În primul rând, Guvernul a trimis o formă de PNRR la Bruxelles, erau multe lucruri de corectat, au fost corectate punct cu punct. Dacă mai sunt corecții de făcut, este posibil să nu aibă cine să le facă. Dacă sunt corecții la Transporturi, avem un ministru interimar. Și la Justiție, și la Digitalizare, la fel. Acesta este un risc. 

Vorbim de faptul că nu are cine să conducă efectiv treburile de zi cu zi în țară și să ia decizii. Guvernul nu are sprijin parlamentar, nu poate să-și impună proiectele de lege. Sunt riscuri absolut reale, iar depunctarea ratingului ar însemna ieșirea din zona de creditare, ne-am duce cu ratingul la categoria „junk”.

– Ce înseamnă, mai exact, acest rating „junk”? Cum ne afectează?
– Ratingurile acestea sunt dispuse pe o scală, iar când scazi sub un anumit prag nu mai primești finanțări de la creditori. Atunci trebuie să te duci la așa numiții creditori instituționali, care sunt Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Uniunea Europeană. Ei îți dau bani, dar îți pun și condiții. Or condițiile n-are cine să le îndeplinească dacă ai un guvern fără sprijin parlamentar. 

Orice condiții pe care le pune un finanțator internațional se îndeplinesc de guverne puternice, pentru că nu sunt condiții plăcute. Fondul Monetar Internațional îți va spune să tai, nu să adaugi.

Petrișor Peiu, analist economic:

Creșterea economică de 13% „nu înseamnă nimic” pentru cetățeanul de rând

– Ce efect va avea Programul Anghel Saligny asupra economiei României?
– Să vedem dacă va începe vreodată. Va fi o povară suplimentară pe buget, asta e clar. Dar eu am serioase rezerve că va începe, iar dacă va începe, nu se va întâmpla mai devreme de 2023. Dacă ne uităm, PNDL 1 are un grad de decontare de 81%, PNDL 2, de 58%, de ce ar mai porni PNDL 3? Eu cred că a fost doar un pretext.

– Pentru ce?
– Pentru expulzarea USR-PLUS din Guvern, știau că ei nu vor trece peste bariera asta. 

– Ce înseamnă pentru cetățeanul de rând creșterea economică de 13% anunțată de premierul Cîțu, având în vedere că s-a trezit cu facturi crescute?
– Nu înseamnă nimic. Această revenire economică față de trimestrul doi din anul 2020 nu s-a transferat și la cetățeanul de rând deocamdată. Creșterea prețurilor, a inflației, deprecierea leului, astea sunt chestiuni care impactează direct populația. Dacă vorbim de creșterea costurilor cu împrumuturile României, având cheltuieli bugetare mai mari cu plata dobânzilor vom avea cheltuieli mai mici cu alte capitole unde suntem deficitari, de exemplu sănătatea, educația. 

– Ce soluții vedeți pentru a ieși din această situație?
– În economie nu există miracole, nu văd vreo soluție miraculoasă decât să faci ceea ce trebuie, dar pentru asta e nevoie de o nouă majoritate politică. USR PLUS și PNL nu vor mai conviețui prea bine în următorii ani. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro