- Ziarul Libertatea a trimis o solicitare comună companiilor de transport public din Londra, Berlin, Madrid şi Bucureşti.
- Aceeaşi solicitare a fost adresată şi primăriilor din cele patru capitale europene, care coordonează transportul public local.
- Au fost cerute detalii privind modul de organizare a sistemului public de transport.
- În mai puţin de o săptămână, autorităţile din Marea Britanie, Germania şi Spania au răspuns tuturor întrebărilor.
- Primăria Municipiului Bucureşti şi Serviciul de Transport București nu au răspuns nici astăzi, după o lună de la primirea solicitării.
În data de 10 decembrie 2018, Libertatea a transmis un set de opt întrebări autorităţilor locale din capitalele Marii Britanii, Germaniei, Spaniei şi României, pentru a afla care este sistemul de organizare a transportului public local, cât costă o călătorie şi cum se asigură că oamenii plătesc atunci când urcă în autobuz, tramvai, troleibuz sau metrou.
Aceeaşi solicitare a fost trimisă şi companiilor din Londra, Berlin, Madrid şi Bucureşti care gestionează transportul public local.
Toate companiile au răspuns în câteva zile la aceste întrebări, mai puţin Primăria Capitalei şi Societatea de Transport Bucureşti (fosta RATB), care nici până azi nu au transmis informaţiile solicitate.
Londra are peste 9.000 de autobuze și vrea să scape de vehiculele diesel
Compania TfL care gestionează transportul public din capitala Marii Britanii a fost prima care a răspuns solicitării ziarului Libertatea. Iniţial, reprezentanţii biroului de presă din companie au transmis în aceeaşi zi că solicitarea a fost primită şi în cel mai scurt timp va fi analizată şi ni se va răspunde.
După doar 3 zile a venit şi răspunsul oficial. Toate informaţiile solicitate erau publice şi puteau fi accesate de oricine, de aceea răspunsul a inclus numeroase link-uri către documentele oficiale:
„Dimensiunea actuală a parcului auto londonez este de 9.396 de autobuze. Acest total include 1.000 de autobuze Routemaster (diesel) noi, 96 de autobuze electrice, 10 autobuze cu celule de combustibil și 3.240 autobuze hibride (inclusiv router-uri noi). Celelalte vehicule sunt autobuze diesel de generaţie mai veche.
Începând cu anul 2010 a început achiziţia unor vehicule noi, hibrid şi electrice.
Londra s-a concentrat, în ultimii 8 ani, pe eliminarea vehiculelor diesel. De exemplu, în 2010, din cele 8.624 de autobuze aflate în flota TfL, niciunul nu era electric şi doar 56 aveau motoare hibrid, restul funcţionând cu motorină.
Peste 2,2 miliarde de pasageri utilizează, în fiecare an, sistemul public de transport de suprafaţă din Londra. Costul unei călătorii este 1,5 lire sterline, sumă ce poate fi plătită atât cu un card de călătorie, cât şi cu un card de credit, sau de debit”, este răspunsul transmis de compania londoneză.
Validarea cartelei se face fie la urcarea în autobuz, lângă cabina şoferului, fie printr-un controlor din interiorul vehiculului, care vine la fiecare călător cu un aparat de validare.
Madrid a inclus în flotă și 2.000 de biciclete electrice
Compania EMT, din Spania, care gestionează transportul în comun din Madrid, a răspuns în 4 zile întrebărilor Libertatea.
„Zilnic circulă prin capitala Spaniei aproximativ 1.800 de autobuze, iar tramvaiele şi troleibuzele au dispărut de mult timp. EMT Madrid are o flotă de 2.050 de autobuze şi 2.000 de biciclete electrice. În perioada 2015 – 2018 au fost achiziţionate 600 de noi vehicule ECO, iar până la finalul anului 2019 vor fi scoase din uz toate autobuzele diesel. În anul 2017, EMT Madrid a fost folosit de aproximativ 428 de milioane de persoane. Costul unei călătorii este de 1,50 euro, dar diferă în funcţie de rute şi de mijlocul de transport utilizat”, au transmis reprezentanţii EMT ziarului Libertatea.
Pentru a-i determina pe călători să plătească, urcarea în autobuz nu se face decât pe la uşa din faţă, iar şoferul se asigură că toţi validează cardul de călătorie.
De menţionat că ulterior transmiterii acestor date, angajaţii biroului de presă din compania madrilenă au revenit cu încă două e-mailuri. În primul au întrebat dacă am primit răspunsurile şi dacă acestea sunt suficiente pentru realizarea articolului, iar în cel de-al doilea au întrebat dacă mai pot oferi şi alte informaţii privind transportul public din capitala Spaniei.
În Berlin circulă 1.500 de autobuze și 364 de tramvaie
Răspunsul din capitala Germaniei a venit în două etape. În prima fază, pe data de 11 decembrie 2018, la o zi de la trimiterea solicitării, reprezentanţii Departamentului de Transport din cadrul Primăriei din Berlin au explicat că nu deţin informaţiile cerute, dar au redirecţionat cererea şi în câteva zile vor fi oferite răspunsuri la toate întrebările.
Iar pe 17 decembrie 2018, autorităţile din Berlin au răspuns:
„Zilnic, în Berlin, circulă 364 de tramvaie şi 1.200 de autobuze. În total, compania deţine 1.479 de autobuze şi 364 de tramvaie, la care se mai adaugă şi aproximativ 1.300 de garnituri de metrou.
În ceea ce priveşte tramvaiele, doar 146 de unităţi au fost achiziţionate înainte de anul 2000, toate celelalte având o vechime de cel mult 18 ani, cele mai moderne vehicule, 22 la număr, fiind cumpărate chiar în 2018.
Tot în 2018 au fost cumpărate 568 de autobuze noi, iar alte 911 au intrat în dotarea companiei de transport public din Berlin în perioada 2000 – 2010. Iar în acest moment, pe străzile capitalei Germaniei nu circulă niciun autobuz mai vechi de anul 2000.
Autobuzele sunt folosite, zilnic, de aproximativ un milion de persoane, 500.000 de călători circulă cu tramvaiul, dar majoritatea, aproximativ un milion şi jumătate, utilizează metroul”, se precizează în e-mailul semnat chiar de viceprimarul Berlinului.
Ceea ce înseamnă că, în fiecare an, transportul public din Berlin este folosit de peste un miliard de călători.
Preţul unei călătorii este de 2,80 euro, iar statisticile arată că 96% dintre cei care folosesc mijloacele de transport public în capitala Germaniei îşi cumpără bilet. Doar 4% dintre călători circulă fraudulos, pe majoritatea rutelor fiind dispuse echipe de control care verifică cu regularitate aplicarea legii.
Biletele pot fi cumpărate de la şofer, cash sau online cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil.
București: ultimele date despre flotă, actualizate acum 3 ani
„Solicitarea dvs. a fost redirecționată pentru soluționare către Societatea de Transport Bucuresti (STB). Din cauza complexității și a volumului foarte mare al informațiilor solicitate, vă comunicăm că veți primi răspunsul în termenul legal de 30 de zile, conform art. 7 alin (1) din Legea nr. 544/2001”, este singurul răspuns oferit de Biroul de Presă al Primăriei Capitalei, în data de 17 decembrie 2018.
Un răspuns similar a venit şi din partea STB, în data de 13 decembrie 2018:
„Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Societatea de Transport Bucureşti cu nr. 65631/10.12.2018, prin care cereți informații privind parcul de vehicule al STB S.A., numărul vehiculelor care au fost achiziţionate înainte de anii 2000, 2010 şi 2018, costurile medii anuale de întreţinere a vehiculelor, nr. de călători, costul unei călătorii cu mijloacele de transport în comun, vă transmitem următoarele:
Din cauza complexității și volumului foarte mare al lucrărilor, Biroul Relații Publice, Compartiment Secretariat Management Superior vă va comunica răspunsul în termenul legal de 30 de zile, conform art. 7 alin (1) din Legea nr.544/2001″.
Nici după o lună de la data formulării acestei cereri, Primăria Capitalei și Societatea de Transport Bucureşti nu au răspuns la cele 8 întrebări.
De menţionat e că STB a majorat amenzile pentru călătorii care circulă fără a plăti. O statistică realizată chiar de compania de transport arată că aproximativ jumătate dintre călători circulă fraudulos, iar singura modalitate de a-i convinge să-şi cumpere bilet sunt echipele de controlori. Dar cum de la an la an a crescut numărul călătorilor frauduloşi, se poate trage concluzia că această metodă nu e suficient de eficientă.
Potrivit unei statistici din 2016, de pe site-ul STB, în București circulau atunci 1.930 de vehicule destinate transportului în comun – 1.147 de autobuze, 486 de tramvaie și 297 de troleibuze.
Anul trecut, Primăria Capitalei a semnat un contract cu producătorul turc Otokar pentru achiziționarea a 400 de autobuze noi, care au fost ținta criticilor.