Vom avea până la 30 de valuri de căldură pe an, până în 2050. De ce a dispărut vara de pe vremea bunicilor și ce urmează pentru nepoții noștri

Majoritatea românilor se arată îngrijorați de efectele schimbărilor climatice, care se fac tot mai resimțite în țară. Conform unui sondaj realizat de European Investment Bank în 2021, 88% din concetățeni consideră că încălzirea globală are un impact asupra vieții lor cotidiene – scor care este cu 11 procente peste media europeană. 

În această vară, temperaturile extreme au produs efecte vizibile: seceta a afectat culturile și a lăsat comunități fără apă de irigații sau potabilă; au secat lacurile din sud-estul României; iar unele orașe au început raționalizarea apei din sistemul public. 

Verile au devenit tot mai toride în ultimii 30 de ani, atrag atenția cercetătorii. Valurile de căldură se produc mai des, durează mai mult timp și afectează suprafețe mai mari decât în urmă cu șapte decenii. După 1990, acest proces s-a intensificat – „frecvența, durata și întinderea spațială a valurilor de căldură au crescut semnificativ, atingând intervale de timp și întinderi spațiale fără precedent după 2000”, scrie dr. Viorica Nagavciuc pentru infoclima.ro.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Candidatul pro-rus conduce după primele rezultate

Predicțiile pentru anii 2050, respectiv 2100 nu sunt îmbucurătoare: conform raportului Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC, un for științific internațional, se așteaptă o creștere a temperaturii până la finalul secolului cu 1,5°C în cel mai optimist scenariu, cu 2,5-3°C în scenariul mediu și cu 5°C în cel mai dramatic scenariu. 

Dacă acceptăm scenariul mediu, până în 2050 vom avea cu până la două valuri de căldură mai mult în vestul și nordul României și cu până la trei valuri de căldură mai mult în sud și sud-est, comparativ cu perioada precedentă anului 2000. Iar până în 2100, vom avea cu până la patru valuri de căldură mai mult în vestul și nordul țării și cu până la cinci valuri mai mult în sudul și sud-estul țării.

Influența oceanului asupra temperaturilor continentale

Valurile de căldură reprezintă unul dintre efectele încălzirii globale. În prezent, temperaturile sunt cu 1,1 grade Celsius mai mari decât erau în urmă cu un secol. Ca urmare, valurile de căldură se declanșează pornind deja de la temperaturi mai înalte. 

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Un alt factor care generează valurile de căldură este circulația atmosferei și a oceanului, scrie infoclima.ro. „Valurile de căldură sunt generate de sisteme de presiune ridicată, care mai sunt cunoscute și sub denumirea de blocaje atmosferice. Aceste sisteme se întind pe arii foarte mari și pot sta într-un anumit loc – de exemplu, deasupra Europei – uneori și până la trei-patru săptămâni”, arată dr. Viorica Nagavciuc. 

24 de valuri de căldură în anii 2010, doar două în anii 1980

Cele mai călduroase luni ale anului sunt iunie și august, prin urmare acestea sunt și perioadele în care, statistic, pot apărea cele mai multe valuri de căldură. Însă, în ultimii ani, temperaturile extreme apar mult mai des și afectează tot mai multe zone. 

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Cercetătoarea Nagavciuc compară modul în care au fluctuat, de-a lungul ultimelor decenii, valurile de căldură pe teritoriul românesc. Dacă înainte de 1990, temperaturile extreme erau fenomene izolate, în ultimii 30 de ani situația s-a schimbat dramatic: 

• în perioada 1951-1960, în Dobrogea au fost 24 de valuri de căldură, în timp ce nord-vestul României a avut parte de doar zece. 
• între 1961 și 1970, au venit până la opt valuri de căldură în nord-vestul țării.
• în intervalul 1971-198 valurile de căldură au fost nesemnificative.
• în deceniul 1981-1990, au existat mai puțin de două valuri de căldură în România.
• în perioada 1991-2000, s-a înregistrat o creștere a numărului valurilor de căldură, pentru ca în deceniul următor, punctele fierbinți să apară în vestul țării și în Dobrogea. 
• în perioada 2011-2020, s-au înregistrat 24 de valuri căldură, cele mai frecvente fiind în interiorul arcului carpatic și în sud-estul României.

„Au fost până la șase ori mai multe valuri de căldură în ultimul deceniu comparativ cu cele din deceniile anterioare”, concluzionează Viorica Nagavciuc. 

Căldura, cel mai mare pericol natural din Europa

Efectele temperaturilor extreme nu se văd doar în mediul înconjurător, ci și în sănătatea populației, atrag atenția specialiștii. Valurile de căldură sunt una dintre principalele cauze ale deceselor cauzate de vreme. Temperaturile neobișnuit de mari sunt corelate cu creșterea numărului de complicații cardiovasculare și respiratorii, dar și de boli ale rinichilor.

Însă cel mai mare număr de decese corelate cu temperaturile foarte mari nu s-a înregistrat în Spania sau Italia, state cu o climă mai toridă vara, ci în Germania, mai scrie Politico. 

Vegetația și culturile, distruse de caniculă

Cel mai afectat sector rămâne, însă, cel agricol. Temperaturile ridicate, pe perioade lungi de timp, afectează grav culturile și reprezintă un stres termic și pentru animale. Ca urmare, este amenințată chiar securitatea alimentară a țării. 

Cele mai secetoase veri au fost în perioada 1991-2020, arată studiile. Însă în toată țara se vede o tendință de uscare pe perioada verii, dar semnificativă este doar în Dobrogea, scrie infoclima.ro.

În plus, valurile de căldură accentuează secetele și cresc numărul incendiilor de vegetație. România a fost țara din UE cea mai afectată de incendiile de pădure, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2020, când au fost înregistrate până la 400 de incendii. Cu un an în urmă, fuseseră 350 de incendii. În 2022, până la sfârșitul lunii iulie au avut loc 730 de incendii, un număr-record, atrag atenția cercetătorii.

Vremea foarte caldă produce facturi mai mari

Canicula poate genera și creșterea facturilor la energie. Întreg lanțul este afectat, spun cercetătorii, de la producție, la transport și la cerere. De pildă, în timpul zilelor caniculare, crește cererea pentru energie electrică folosită la răcirea încăperilor. În același timp, dacă nivelul apei scade în râuri și lacuri, asta poate duce la oprirea funcționării centralelor nucleare sau a hidrocentralelor. 

Lipsa apei se resimte și în cadrul comunităților: în timpul valurilor de căldură, anumite zone pot să nu aibă acces la apă potabilă și menajeră. De asemenea, pot fi afectate rezervele de apă pentru irigații și pentru adăparea animalelor.

Foto: Dumitru Angelescu

Urmărește cel mai nou VIDEO

Urmărește-ne pe Google News