Contribuabilii britanici au plătit 4,4 miliarde de lire sterline pentru ca Regatul Unit să iasă din Uniunea Europeană, arată cifrele oficiale raportate de controlorul de conturi publice britanice, National Audit Office (NAO).
Potrivit controlorului de conturi, suma totală a cheltuielilor nu reprezintă decât „o estimare minimă”, date fiind „limitările” în ceea ce priveşte datele transmise de ministere.
Nu se știe încă suma exactă, iar Meg Hillier, o deputată a opoziţiei laburiste care conduce Comisia parlamentară a conturilor publice, i-a reproşat guvernului că îi ţine pe contribuabili „în ignoranţă”: „datele sunt limitate, iar Trezoreria pare indiferentă la lipsa de transparenţă”.
Suma de 4,4 miliarde de lire sterline a fost alocată de ministerele Regatului Unit în perioada iunie 2016 și 31 martie 2019, arată NAO, citat de Digi24.
Potrivit sursei menționate, suma include 1,9 miliarde de lire cheltuieli de personal, 1,5 miliarde pentru punerea în aplicare de noi sisteme şi infrastructuri şi 288 de milioane pentru recurgerea la consultanţi externi, precizează NAO.
În perioada de vârf din octombrie anul trecut, circa 22.000 de persoane lucrau asupra pregătirilor pentru Brexit, inclusiv asupra unei eventuale absenţe de acord cu UE („no deal”).â
Marea Britanie a fost prima țară care a părăsit Uniunea Europeană, după 47 de ani de apartenență, timp în care și-a mai exprimat reticența față de ideea de uniune la nivel european.
Ieșirea UK din UE, la 1 februarie 2020, a lăsat o gaură în bugetul Uniunii, statele membre fiind nevoite să găsească între 60 și 75 de miliarde de euro pentru proiectul multianual de buget.
Cum este afectată România de BREXIT
Pentru România, de pildă, ieșirea UK din UE înseamnă riscul să primească mai puțini bani și să fie obligată să își închidă termocentralele, care produc între 30 și 40% din necesarul de energie electrică.
Până la sfârșitul anului 2002, este prevăzută o perioadă de tranziție în care regulile comunitare continuă să se aplice, perioadă în care se poartă negocieri între Londra și Bruxelles pentru a ajunge la un numitor comun în privința relației lor după Brexit.
Sarcina se anunţă dificilă, cele două părţi evocând joi importante „divergenţe” la finalul unei prime faze a negocierilor, lăsând deschisă posibilitatea unui „no deal”.
De altfel, invocând riscul de infectare cu noul coronavirus, negociatorii de ambele părți au refuzat să-și strângă mâinile, deși fuseseră puse la dispoziție soluții dezinfectante.