„Mama și-a pierdut soțul, militar, împușcat la Revoluție și fiul, scafandru militar, prăbușit cu elicopterul”. Cum explică Armata prezența scafandrilor într-o misiune de salvare pe uscat

• Tot MApN adaugă însă că „participarea scafandrilor salvatori în misiuni de căutare-salvare se face doar la solicitarea comandantului Comandamentului Componentei Aeriene, cu aprobarea șefului Statului-Major al Forțelor Navale, atunci când este necesară asigurarea acestui tip de serviciu”. 

Doi scafandri militari, Vlad Carp, 39 de ani, și Sergiu Bosoi, 37 de ani, au făcut parte din echipajul elicopterului de 7 oameni care s-a îmbarcat să zboare la nord de baza Mihail Kogălniceanu, pe 2 martie 2022. Ei au plecat în căutarea unui pilot de MiG care a dispărut de pe radar.

„Uscat sau apă?/ Uscat! Uscat!”

La 19.54, la câteva minute după decolare, un avion MiG a traversat o zonă cu vreme proastă și a dispărut de pe radar în zona Cogealac.

La 20.07, un elicopter american se întoarce dintr-o misiune, venind către aterizare la Mihail Kogălniceanu. Echipajul american nu apucă să aterizeze și „acceptă imediat” să cotească spre nord și să-l caute pe pilotul român dispărut la aproximativ 20 de kilometri, consemnează în nota sa explicativă unul dintre militarii români din centrul operațional de la Kogălniceanu.

Șefii aviației românești decid să trimită ei un elicopter, mai slab dotat ca echipament de degivrare decât cel american, care renunțase. „La 20.16 am primit ordinul de decolare pentru P-57 de la DOC (centrul operațional Moara Vlăsiei, n.r.) și a fost transmis mai departe către TWR MK (turnul de control Mihail Kogălniceanu, n.r.)”, a scris Darius Rus, șef tură operații curente, în nota sa explicativă.

În momentul în care Puma s-a pregătit de decolare s-a știut că operațiunea de căutare și salvare este una pe uscat, nu pe apă. Conform transcrierii convorbirilor din cutia neagră a elicopterului, obținută de Libertatea dintr-o sursă confidențială, între pilot și copilot a avut loc dialogul care urmează. 

Înainte de decolare, înregistratorul de bord a captat dialoguri rapide între militarii aflați în aeronava Puma. Pilotul Florin Bogdan s-a asigurat că oamenii lui sunt pregătiți să ridice pilotul de MiG, dacă îl vor găsi. Procedeul de ridicare folosește o trolieră, o coardă care poate fi lăsată până la pământ.

Pilot Bogdan: Ok. Vreau să-ți pui hamul și să te pregătești pentru trolieră… 1-2 ne auzim în spate?

Persoană necunoscută: Acuma!

Pilot Bogdan: Vreau să-ți pui hamul și să te pregătești pentru trolieră… 

Copilot Pătrașcu: Uscat sau apă?

Pilot Bogdan: Uscat! Uscat!

Copilot Pătrașcu: Mă echipez cu hamul, mă decuplez de la cască.

Pilot Bogdan: Confirm.

Puma 57, acesta este indicativul zborului, decolează de la bază în căutarea pilotului de MiG dispărut de pe radar. După 8 minute și 11,5 kilometri de la decolare, elicopterul se prăbușește și el.

La locul accidentului sunt găsite, printre mii de bucăți de componente sparte și aplatizate de suflul exploziei, buteliile de oxigen ale celor doi scafandri. 

Inițial, comunicatul Ministerului Apărării nici nu-i pomenește pe cei doi din Marina militară, vorbește de 5 victime în elicopter. Apoi, se află că erau 7.

Tatăl, erou la Revoluție, fiul, erou în timpul războiului Rusia-Ucraina

Horia Carp, fratele lui Vlad Carp, spune că „Vlad aparținea de unitatea militară de la «Dana zero», din portul Constanța, care ținea de marină”. Prezența lui și a celuilalt scafandru, Sergiu Bosoi, în elicopter e un lucru pe care spune că nu-l poate înțelege.

„Doar de puțină vreme făceau de permanență la Kogălniceanu, împreună cu cei din aviație. De ce au plecat într-o misiune de uscat, asta alții trebuie să explice”, crede Horia Carp.

„Tatăl lui Vlad Carp, Vasile Carp, a fost ucis la 24 decembrie 1989, la ora 3.00, fiind împuşcat în cap în zona CET din Constanţa. A fost avansat post-mortem”, a relatat ziarul Adevărul imediat după episodul elicopterului prăbușit. Tatăl a murit la 37 de ani, fiul, la 39, ambii militari. 

În cele 7 luni care au trecut, familia Carp nu a obținut, susține Horia, nicio explicație pentru prezența lui Vlad în elicopter. „Procesul Revoluției n-a fost încă judecat, după peste 30 de ani, să vedem cât durează acesta”, spune fratele militarului prăbușit.

Generalul Vrăjescu este cel care a cerut scafandri la baza Kogălniceanu

Libertatea a obținut acces la un set de documente oficiale, care au fost oferite ziarului de surse exasperate de faptul că nici Parchetul și nici MApN nu au înaintat în lămurirea accidentului, nici după 7 luni.

Între aceste documente este unul în care, pe 11 februarie 2022, generalul de aviație Valerică Vrăjescu a trimis către Statul-Major al Forțelor Navale o adresă de „solicitare scafandri pentru operațiunea de poliție aeriană”. În document, generalul Vrăjescu a amintit că este datoria Armatei României să sprijine astfel „forțele italiene care vin ca să efectueze operațiuni în sprijinul serviciului de poliție aeriană întărită”.

„Personalul detașat va executa misiuni ca parte a echipajului de căutare-salvare 24/7 doar în perioada în care detașamentul aliat (n.r. – cel italian) va fi în serviciul de luptă poliție aeriană”, mai scrie Valerică Vrăjescu în documentul aflat și în posesia procurorilor militari, care anchetează prăbușirile din 2 martie. 

Vrăjescu a încheiat rugând Statul-Major al Forțelor Navale să fie de acord „cu relaționarea directă” între comandantul Bazei Kogălniceanu și comandantul Centrului 39 scafandri. 

Ce spune MApN

Libertatea a solicitat și Ministerului Apărării să spună dacă e adevărat că, după accidentul din 2 martie, nu s-au mai făcut „permanență” și nici misiuni ale scafandrilor, alături de echipajele de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu. La această întrebare, MApN a spus că „scafandrii sunt în continuare detașați în bază”. 

MApN a explicat cadrul legal al colaborării dintre Aviație și Marină, pe misiunile de căutare și salvare. Armata confirmă ceea ce e scris și în cererea generalului Vrăjescu: prezența scafandrilor în operațiunile de salvare derulate „inclusiv pe mare” este parte a cooperării NATO.

„Pe timpul executării misiunilor în cadrul NATO Enhanced Vigilance Activity și Enhanced Air Policing, în baza acordurilor încheiate în acest scop cu aliații NATO care dislocă detașamente aeriene în România, la Mihail Kogălniceanu, Serviciul de Căutare-Salvare și Evacuare Medicală se execută inclusiv pe mare, situații în care personalul din Centrul 39 Scafandri execută serviciul Scafandru Salvator din poziția Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu”, spune MApN.

Aceste misiuni mixte continuă și acum, a spus Armata.  

Răspunsul integral al Armatei

„Urmare la solicitarea dumneavoastră din data de 10 octombrie, vă transmitem răspunsul formulat pe baza informațiilor primite de la Statul-Major al Forțelor Aeriene și Statul-Major al Forțelor Navale: În conformitate cu prevederile art. 11 din DOS 198 Op. 18.082016 Instrucțiuni specifice privind organizarea și executarea serviciului de luptă permanent căutare-salvare (document clasificat), precum și cu prevederile STANAG 3352 Search and Rescue Manual-ATP-10 (D), pentru executarea Serviciului de Căutare-Salvare și Evacuare Medicală pe mare/suprafețe apă, este necesară prezența personalului specializat salvator la bordul aeronavelor destinate executării serviciului menționat.

Pentru executarea misiunilor de Poliție Aeriană și Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian național, în conformitate cu prevederile Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței, în zona de sud, personal specializat din cadrul Centrului 39 Scafandri augmentează detașamentul de căutare-salvare asigurat de Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. În acest sens, Centrul 39 Scafandri planifică și execută, în regim 24/7, serviciul Scafandru Salvator în poziția Portul Militar Constanța.

Pe timpul executării misiunilor în cadrul NATO Enhanced Vigilance Activity și Enhanced Air Policing, în baza acordurilor încheiate în acest scop cu aliații NATO care dislocă detașamente aeriene în România, la Mihail Kogălniceanu, Serviciul de Căutare-Salvare și Evacuare Medicală se execută inclusiv pe mare, situații în care personalul din Centrul 39 Scafandri execută serviciul Scafandru Salvator din poziția Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu.

Participarea scafandrilor salvatori în misiuni de căutare-salvare se face doar la solicitarea comandantului Comandamentului Componentei Aeriene, cu aprobarea șefului Statului-Major al Forțelor Navale, atunci când este necesară asigurarea acestui tip de serviciu. 

Personalul desemnat să execute acest tip de misiune este planificat și consemnat zilnic în Ordinul de zi pe unitate al Bazei 57 Aeriene și al Centrului 39 Scafandri, iar coordonarea se face prin comandanții celor două structuri”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro