Cum explică autoritățile sanitare că avem aproximativ 1.000 de cazuri noi şi la 7.000 de teste, şi la 21.000 de teste?

Ziua de luni este un record negru absolut în ceea ce priveşte raportul dintre cazurile noi depistate şi numărul total de teste raportate. Practic, mai mult de unul din 7 teste raportate de DSP-uri dusese la un diagnostic nou de COVID-19, ceea ce nu se întâmplase nici înainte de 27 iulie și nu s-a întâmplat nici după, adică azi.

Sâmbătă au fost chiar peste 34.000 de teste prelucrate, din care au ieșit pozitive 1.284. Duminică, numărul testelor a scăzut la 15.118, însă cazurile noi au rămas peste 1.000 – mai exact, 1.120.

“Dacă au venit mai multe probe din focare…”

În încercarea de a înţelege ce s-a întâmplat, Libertatea a contactat-o pe Adriana Pistol, epidemiolog şi director al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP.

– Încercăm să înţelegem: cum puteam avea 1.000 de pozitivi şi la 7.000 de teste, şi la 21.000 de teste?
– S-a întâmplat o singură zi, nu este un fenomen. În rest, au fost 1.000 şi ceva în 7 zile diferite.

– Sigur, vorbim de ziua de luni. Este ceva aparte la raportările care se fac lunea?
– Nu este. Nu luăm o întâmplare ca pe o regulă. Raportările de luni sunt resturile de pe weekend.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

– Cum adică?
– Adică, în weekend nu prea lucrează laboratoarele decât foarte puţin.

– Tocmai. Şi cum vă explicaţi, totuşi, că au fost atâţia pozitivi luni?
– Pentru că sunt pozitivii care stăteau în aşteptare. Ce contează că i-a lucrat duminică şi i-a raportat luni? Pozitivii tot ăia sunt.

– Totuşi, statistic vorbind, raportul ar trebui să fie cât de cât stabil. Dacă avem o mie din 21.000 mai multe zile la rând, este ciudat că luni am avut o mie din 7.000. E o anomalie.
– E o întâmplare, doar atât. E clar că au fost ţinute seruri mai mult timp în laboratoare şi s-a lucrat mai puţin şi culmea e că le-au nimerit pe alea. Nu luăm o zi din 10 ca pe ceva reprezentativ. 

– Este posibil să fie raportaţi întâi pozitivi?
– Nu, nu, cred că e pur şi simplu o întâmplare. Dacă au venit mai multe probe din focare, şansele au fost mari să fie pozitivi. Dacă au venit pe weekend multe probe luate din focare, iar în weekend oricum lucrau mai puţine probe, le-au lucrat cu predilecţie pe acestea, nu pe cele la cerere, de exemplu. Are logică aşa: ca să serveşti spitalul, să serveşti pacientul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro