Cum explică medicii marea surpriză de la Evaluarea Națională: suntem în pandemie COVID-19 și un singur copil din 162.000 de copii a avut febră

Libertatea a contactat mai mulţi specialişti din domeniul medical pentru a înţelege dacă această proporţie, de 1 la 162.000, este corectă sau plauzibilă şi care sunt posibilele explicaţii pentru o prevalenţă atât de mică a febrei la copiii care au luat parte la concursul naţional.

Există posibilitatea ca o parte din copii să fi luat antitermice

“Este într-adevăr o cifră foarte mică şi surprinzătoare”, crede medicul infecţionist Andrei Vâţă, care crede că există două mari posibilităţi: 

Una este ca părinţii, ştiind că au copiii bolnavi, cu febră, şi că aceştia urmau să fie supuşi triajului, să-i fi ţinut pur şi simplu acasă. Dar există şi posibilitatea ca o parte din părinţi să fi insistat şi să-i fi dus să dea examenul. Să zicem că le-au dat un antitermic de dimineaţă, un paracetamol, un ibuprofen, cât să scadă febra şi să treacă de triajul epidemiologic. E o posibilitate.

Medic infecţionist, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva”, Iaşi:

Pe de altă parte, adaugă specialistul, sunt şanse mari ca numărul infecţiilor – cu noul  coronavirus şi nu numai -la copii să fie foarte mic în această perioadă, fiindcă majoritatea au stat acasă, “mai ales cei de-a opta, au fost acasă, izolaţi, să înveţe”. 

În spitalul din Iaşi, dr. Vâţă spune că a tratat şi câteva cazuri de COVID-19 la copii, însă covârşitor cele mai multe cazuri au fost întâlnite la adulţi. 

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

“Iar febra este mult mai întâlnită la adulţi. Dar, chiar şi la adulţi, poate să nu apară de la începutul bolii, ci după apariţia altor simptome: tuse, dificultăţi de respiraţie”. 

“Este logic, părinţii nu i-ar fi lăsat cu febră”

Pe infecţionistul Adrian Marinescu, medic primar la Institutul Naţional de Boli Infecţiose “Matei Balş”, cifra nu-l surprinde deloc. “Este logic, pentru că, în momentul în care copilul are o simptomatologie, părintele ştie şi nu-l mai trimite la examen. 

Părinţii îşi monitorizează copiii, nu-i lasă cu febră. Oricum, în acest moment, noi spunem că sunt multe cazuri de coronavirus, dar, totuşi, statistic, raportat la populaţia României, sunt relativ puţine.

Adrian Marinescu, medic, Institutul Balș:

Prevalenţa infecţiei la copii este mai mică decât în restul populaţiei, subliniază Marinescu. “Sunt şi mai protejaţi, nu au mers la şcoală, nu au avut motive să iasă obligatoriu din casă, precum adulţii care au mers la muncă, ci au fost mult mai puţin în contact cu lumea exterioară”. 

Copiii nu doar se infectează mai rar decât adulţii, ci şi fac, în măsură mult mai mare decât restul populaţiei, forme asimptomatice ale bolii. “Explicaţia e simplă: la adulţi apar şi bolile cronice, care, de regulă, la copii lipsesc.”

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Studii din martie arătau că:

• Majoritatea infecţiilor cu coronavirus la copii sunt fără simptome sau, chiar şi când sunt simptomatici, copiii fac forme blânde ale bolii.
• Când sunt întâlnite, complicaţiile respiratorii grave (în mai puţin de 5% din cazurile de copii infectaţi cu coronavirus) afectează copiii foarte mici, nu adolescenţii.

Febra poate să fie indusă şi de o carie inflamată

“Cifra nu este surprinzătoare”, crede un specialist în epidemiologie, consultat de Libertatea, care a preferat să vorbească sub anonimat. “În România nu avem cazuri de COVID-19 cu simptome la copii, iar asta este în general valabil şi în restul lumii. Infecţii cu simptome, cu manifestări fac copiii foarte mici, până într-un an, doi, nu copiii de 14 ani”.

Pe de altă parte, “vremea rece de astăzi, vântul şi ploaia probabil au scăzut cu un grad, poate două temperatura măsură la nivelul pielii”, mai explică acesta.

Este discutabil şi dacă aplicarea triajului epidemiologic pe bază de temperatură este cea mai bună opţiune pentru organizarea examenelor.

“Febra ar putea fi indusă şi de o carie inflamată, nu trebuie neapărat ca un copil să aibă Covid-19. De aceea nu cred că triajul epidemiologic ar trebui făcut aşa”, a spus expertul în epidemiologie, pentru Libertatea. Acesta crede că elevilor care ar avea temperatura crescută ar trebui să li se ofere posibilitatea de a da altundeva examenul, mai ales pentru că sunt şanse extrem de mici ca acea febră să aibă legătură cu noul coronavirus.

Recomandări

Drumul de la Ceaușescu la Georgescu. Bonus: pericolul unui front „suveranist” care înseamnă, de facto, moartea statului român european

Prin urmare, chiar dacă pare  surprinzătoare lipsa febrei la triajul epidemiologic, ea are câteva explicaţii raţionale:

• mai puţini copii fac Covid-19 decât populaţia generală
• mai puţini dintre copiii care iau virusul au simptome, deci inclusiv febră – chiar şi comparativ cu populaţia adultă (unde oricum majoritatea cazurilor sunt asimptomatice)
• măsurarea temperaturii la nivelul pielii, cu ajutorul termometrelor digitale cu infraroşu, are mari probleme de acurateţe. 

Când se afișează rezultatele la Evaluarea Națională 2020

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro