Întrebat dacă este de acord cu „raţionalizarea” pensiilor speciale ale magistraţilor, aşa cum se arată în PNRR, Predoiu a replicat că el susţine orice soluţie care garantează independenţa acestora.
„Voi susţine orice soluţie care păstrează statutul de independenţă al judecătorilor şi procurorilor, sigur, în marginile reformelor care vor fi propuse. Deci toate aceste obiective trebuie conciliate, trebuie armonizate. Nu poate să facă un singur minister lucrul ăsta sau o singură instituţie, este o problemă generală, prin urmare toată lumea trebuie să participe la discutarea ei”, a spus ministrul Justiției.
Întrebat la finalul şedinţei de Guvern dacă va face parte dintr-un grup de lucru referitor la pensiile speciale, Predoiu a răspuns că acest subiect este în sarcina Ministerului Muncii.
„Este o materie care este în competenţa şi în responsabilitatea Ministerului Muncii, care, sigur, odată ce va solicita Ministerului Justiţiei un efort de expertiză în acest sens, va fi bineînţeles întâmpinat cu deschidere. Noi vom participa în orice grup de lucru în care vom fi solicitaţi”, a precizat ministrul Justiţiei, potrivit Agerpres.
Aproape 10.000 de români au pensii speciale
9.864 de persoane beneficiază de pensii de serviciu, numite și pensii speciale, majoritatea fiind procurori și judecători, potrivit celor mai recente date comunicate de Casa Națională de Pensii. Cea mai mare pensie lunară specială depășește 20.000 de lei.
Cei mai mulţi pensionari „speciali”, 4.733, sunt beneficiarii Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, adică magistrații.
Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, a declarat pe 21 iulie că pensiile speciale vor fi impozitate. Guvernul lucrează la o nouă lege a pensiilor, aceasta fiind o parte a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și o condiție pentru virarea banilor europeni, iar tăierea pensiilor speciale este un jalon important din PNRR.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro