ComenteazăCele mai multe comentarii furioase au venit din partea celor care au așteptat și câte 6-7 ore transportul din Bonțida, unde are loc festivalul, către Cluj. Alții au subliniat că, în ciuda numelui, Electric Castle a fost mai degrabă „Festivalul Diesel Electric Castle”, din cauza transportului – trenurile dedicate EC Trains și autobuzele – pe diesel. Multe comentarii depreciative au venit și din partea celor care au simțit că organizatorii au avut mai degrabă o „atitudine arogantă” în comunicarea cu publicul.
Estimările organizatorilor arătau că undeva la 250.000 de oameni vor veni la această ediție a festivalului. Numărul a fost ușor depășit, susțin ei, la festival participând 270.000 de oameni. Cu toate acestea, semne că organizarea a fost depășită de numărul de oameni au existat. „Avem lecții de învățat, e clar. Și asta facem”, spune Renate Rozenberg.
„Oamenii nu au așteptări de la autorități, ci de la noi”
Libertatea: A fost a opta ediție a festivalului EC și, din nou, au fost probleme mari cu cozile la autobuzele care au plecat de la festival spre Cluj. Sunt oameni care au așteptat și câte 6-7 ore. Cât de îndreptățite considerați că sunt aceste reproșuri și de ce se repetă an de an?
Renate Rozenberg, PR EC: A fost pentru prima dată când ne-am confruntat cu o criză atât de acută, însă ne-am regrupat rapid după problemele de vineri seară, pentru care le cerem încă o dată scuze tuturor celor care au trebuit să aștepte foarte mult pentru a părăsi aria festivalului. Sâmbătă deja, deși am avut aproape același număr de participanți, plecările din festival au fost rapide, cu o medie de 5 minute timp de așteptare la îmbarcarea în autobuze.
Încercăm cu fiecare ediție să gândim soluții noi, să comunicăm mai bine cu publicul, pentru că nici după 9 ani infrastructura în tot ce înseamnă Bonțida și accesul în Bonțida nu a suferit vreo schimbare majoră.
Învățăm, e clar că nu ne dorim să repetăm o astfel de situație, dar trebuie ca soluțiile noi pe care le gândim să aibă și avizul autorităților înainte de a le comunica.
– Ce își asumă organizatorii, concret, și care au fost problemele care nu au ținut de organizatori, ci de autorități locale sau de autorități publice de transport?
– Când am ales acest loc minunat știam că nu ne putem aștepta ca lucrurile să evolueze la fel de rapid în spațiul public precum în festival, dar nici nu credeam că va lua atât de mult timp ca să vedem schimbări. Până când infrastructura din zonă nu va suferi îmbunătățiri majore, pe noi va exista o presiune foarte mare. Pentru că oamenii nu au așteptări de la autorități (cine are, în România?!), ci de la noi și ne-am asumat asta. Testăm în fiecare an soluții alternative, cum a fost anul acesta proiectul pilot de tren + shuttle, dar drumurile rămân aceleași, gările rămân aceleași.
Trenurile dedicate EC – un proiect-pilot cu bune și rele
– Cei 4 km de la castel la gară trebuiau făcuți pe jos de participanții care veneau cu trenurile CFR. Transportul de noapte din Cluj nu a fost suplimentat în vreun fel, în comparație cu organizarea festivalului Untold. În ce fel colaborează EC cu autoritățile locale, cu CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), pentru a le permite participanților un acces mai facil la festival?
– Am pornit proiectul-pilot tren + shuttle, deși statistica arăta că anul trecut, în perioada festivalului, s-au vândut 60 de bilete pe CFR pe ruta Cluj – Bonțida. Cu riscul de contracta trenuri care apoi să fie goale, am vrut să vedem dacă poate funcționa o astfel de soluție. E doar un alt semn concret că avem inițiativă și vrem ca lucrurile să evolueze, că nu ne mulțumim să ridicăm din umeri și să lăsăm lucrurile să stagneze.
Discutăm an de an, din timp, cu autorități locale, județene, naționale. Înțelegem limitările, de buget, de atribuții și responsabilitate împărțită pe bucăți (jumătate de drum e comunal, jumătate e județean etc). Dacă venim cu o idee, simțim că există deschidere, dar lipsa de proactivitate ne limitează.
– Ce le reproșați punctual autorităților în organizarea EC?
– Un pic mai multă proactivitate. Ajută-mă să fiu un pic mai bun, dă-mi și soluții! Până la urmă, suntem organizatorii unui festival, specialiștii și soluțiile pe termen lung legate de infrastructură, mobilitate etc. ar trebui să vină de la autorități, nu de la noi. Nu avem întâlnirea cu autoritățile în iunie, ci încă din ianuarie începem să discutăm. E o lecție învățată: să fim mai fermi față de autorități.
De ce problema cozilor la autobuze a fost rezolvată în penultima seară de festival
– După vineri seară și foarte multe comentarii negative la adresa organizatorilor festivalului, cozile au dispărut. Cum de s-a putut în cele din urmă găsi o soluție și de ce atât de târziu, în organizarea festivalului?
– Am deschis o cale de ieșire pentru autobuze și am blocat accesul cu autoturisme după miezul nopții, am mai suplimentat și pe partea de trenuri, atât cât a fost disponibil. Puteam gândi mai din timp aceste lucruri? Probabil. Nu suntem perfecți, dar încercăm, atât cât vom mai putea, să oferim confort. Spuneați de cei 4 km până la gară pe care unii participanți au trebuit să-i parcurgă pe jos – ei sunt „normă” în alte festivaluri din Vest, cine a fost la alte festivaluri mari știe că din stația de autobuz sau din parcare ai de mers minimum 25 de minute pe jos până să ajungi efectiv în festival.
Nu ne dorim neapărat asta, cei care cunosc zona știu că am transformat drumuri în câmp doar pentru a putea avea mai multe căi de acces, dacă rămâneam doar la șoseaua din comună, cu o singură bandă pe sens, probabil că festivalul dura o zi, plecarea participanților o săptămână. Lăsând gluma la o parte, niciodată nu ne-am oprit din a vrea să facem lucrurile mai bine, doar că pentru unele probleme avem și noi nevoie de timp pentru a găsi cea mai bună soluție.
– Au existat voci care au considerat meschină organizarea și din prisma biletelor Priority Lane (banda prioritară), de pildă, 40 de lei vs 20 de lei călătoria. Cine a câștigat din asta, având în vedere că odată ce s-a renunțat la Priority Lane, cozile s-au redus considerabil?
– Cozile nu s-au redus din cauza renunțării la Priority Line, am decis să renunțăm la ea pentru a nu mai crea nemulțumiri. Cei care aveau deja bilete și-au putut recupera banii fără nicio problemă.
– Acuzații s-au adus și față de modul de comunicare. Le-ați recomandat participanților să nu se înghesuie spre autobuze, imediat după concertul de la Main Stage, pentru a nu se crea cozi. Considerați că responsabilitatea aparține oamenilor care au plătit bilete sau organizatorilor?
– Nu e vorba de responsabilitate, e vorba de înțelegere. Asta ne-am dorit, ca publicul să înțeleagă că o mare masă de oameni ce vor să părăsească în același timp festivalul e mai greu de gestionat.
Numărul de participanți estimați vs numărul real
– Cum s-au modificat estimările organizatorilor privind participarea și de cât timp au știut organizatorii de la EC că la ediția 2022 vor fi prezenți aproape 300.000 de oameni, în total?
– Estimarea noastră a fost de 250.000 de participanți, am atins 272.000, deci am fost destul de aproape.
– Care a fost capacitatea campingului față de 2019?
– Am avut 15.000 de oameni cazați în camping, exact atât cât ne-am pregătit. Nu a fost neapărat o creștere importantă ca număr de oameni, ci ca facilități oferite, decizii luate după ce am analizat feedback-ul de la participanți. Am introdus aici un supermarket, pentru că cel din festival li s-a părut prea departe, am extins zonele de lounge etc.
– EC se promovează ca un festival mediu în Europa. Care este, oficial, capacitatea maximă la care organizatorii EC declară evenimentul Sold Out?
– Suprafața festivalului permite o creștere de până la încă 50.000 de oameni pe zi, set up-ul din acest an a fost gândit pentru până la 290.000 de participanți.
– Vă asumați că biletele vândute în această ediție au depășit capacitatea de transport și a infrastructurii din cadrul festivalului, în condițiile în care, au existat plângeri și la capitolul cozi enorme la toalete, nediferențiere între camping și zona de chalet-uri (mult mai scumpă), slabă funcționare a wi-fi-ului, lipsa semnalului la telefoane?
– Structura campingului a fost clară de la început, n-am spus niciodată că vom avea zone delimitate între tipurile de cazare, nici nu ni s-ar părea normal să punem garduri între oameni. Toată logistica de festival a fost calibrată pe numărul estimat și s-a suplimentat acolo unde a fost nevoie. Lipsa semnalului de telefonie nu are nicio legătură cu noi, nu e ca și cum nu am fi fost la fel de frustrați de căderile de semnal.
Safety line: dacă cineva are o problemă, să vină la noi!
– O persoană spunea pe Facebook că chalet-ul ei a fost spart. Știți de astfel de probleme din timpul festivalului?
– Poate unele persoane nu vor să se adreseze jandarmilor sau polițiștilor din festival, pot să înțeleg asta. Dar dacă nu se adresează organizatorilor, eu nu pot să fac decât să constat ceva ce nu mai pot ajuta. Dacă ai o problemă, vino la noi. Am deschis acel „safety line” (linie de siguranță în cadrul festivalului, n.r.) tocmai pentru probleme.
– Câte persoane au apelat la această linie de siguranță și cu ce probleme?
– Dacă excludem apelurile care nu au avut neapărat legătură cu scopul liniei și pe care le-am redirecționat spre Customer care sau Infocenter, am avut două apeluri, unul solicitând ajutor pentru o persoană care era singură, nu se simțea bine și voia să ajungă în camping. Altul a fost un apel care reclama o fetiță singură, rătăcită de părinți. În ambele cazuri, situațiile au fost rezolvate în maximum 10 minute.
Am mai avut un apel pe codul „Angel Shot” (care a venit de la echipa noastră): o tânără care a vrut să se detașeze de un grup prea insistent de necunoscuți, a menționat că nu e vorba de agresiune, ci de „prea multă insistență”. Barmanul a primit-o într-un spațiu închis și a fost chemat security.
Este încă un proiect la început, știm că va fi nevoie de cel puțin alte două ediții ca lumea să se obișnuiască cu acest sistem, cu siguranță și noi trebuie să ne gândim cum îl putem dezvolta cât mai bine.
Cât de prietenos cu mediul este festivalul Electric Castle
– Organizați un festival care se promovează ca fiind sustenabil și cât mai prietenos cu mediul, dar trenurile EC (precum și majoritatea autobuzelor) au fost diesel, deși calea ferată era sută la sută electrificată. Cum s-a ajuns la această decizie?
– Proiectul-pilot EC trains (tren + shuttle) a fost gândit tocmai ca soluție la transportul cu mașina personală. Trenurile nu sunt ale festivalului, trebuie să te bazezi pe ce există în piață, iar noi am ales singurul operator care avea disponibile garnituri și putea să ofere serviciile. Dacă am fi mers pe ideea că vrem doar trenuri pe linie electrificată, probabil că proiectul nostru nici nu ar fi existat. Și atunci cum să avansăm în opțiuni?
Până la urmă, festivalul are loc în aceeași țară în care 80% din flota auto este diesel, infrastructura feroviară nu se reinventează pentru noi, autobuzele electrice există doar pentru transport urban, unde există.
Angajamentele pe care ni le luăm e să ne îmbunătățim în zona de sustenabilitate, nu am spus niciodată că suntem un festival 100% eco friendly, e o utopie, nu există un festival de muzică la nivelul nostru care ar putea să susțină așa ceva.
– Pubelele de gunoi pentru colectarea selectivă au fost împrăștiate în cadrul festivalului, prea puține și prea puțin vizibile. Cum considerați că politica de „less plastic, please”, pe care o promovați, ar putea să aibă cu adevărat un impact în aceste condiții?
– Toate coșurile de gunoi, sute de astfel de puncte, au fost integrate în festival astfel încât să fie în punctele-cheie (în special food courts, zone de baruri, alei principale etc.), să nu încurce nici în trafic, nici vizual, dar să fie accesibile. Nu poți să pui pubele în mijlocul mulțimii, nu este ok pentru siguranța oamenilor, în primul rând.
Gunoiul colectat mai suportă oricum o selecție, nu ne bazăm doar pe vigilența publicului de a depozita deșeurile selectiv. Evoluăm pas cu pas, e mai bine de la an la an, luăm în considerare feedbackurile de la public și vedem unde putem îmbunătăți.
Etica brandurilor prezente la EC
– Cât de riguroasă a fost selecția brandurilor prezente la EC, din punct de vedere etic și al responsabilității față de publicul tânăr pe care îl atrageți la eveniment? Cum justificați, în context, expunerea și vizibilitatea de care a beneficiat o casă de pariuri sportive și jocuri de noroc?
– Brandul respectiv nu a comunicat încurajând la jocuri de noroc. Este un festival, și berea, alcoolul, țigările pot fi o problemă, nu? Atât timp cât ei sunt aliniați cu legislația, noi ce putem face este să controlăm mesajele pe care ei le transmit pentru a nu duce spre o zonă de coruptibilitate a publicului. Însă noi nu suntem autoritate morală. Cred că publicul nostru e suficient de deștept să ia din toate mesajele pe care brandurile le aduc în festival tot ce le trebuie. Am încredere în capacitatea lor de a discerne.
– Cum se raportează organizatorii EC la criticile aduse festivalului?
– Ascultăm, schimbăm ce se poate face pe loc, notăm ce ne impune un efort mai de durată și revenim pe ele. Poate nu reușim să răspundem tuturor pe loc, online sau offline, dar nu trece nimic neobservat. Le suntem recunoscători și celor care ne ceartă, și celor care ne încurajează sau ne trimit meme-uri, pentru că știm că, dincolo de frustrarea punctuală, pe care o simțim și noi, poate chiar mai acut, oamenii pur și simplu vor ca Electric Castle să fie cel mai bun festival la care merg. Adică exact ce ne dorim și noi.
– Vă e teamă că revoltele de pe Facebook și imaginile cu oameni dormind în gară, în așteptarea trenurilor și câte 6 ore, vor influența ediția de anul viitor în mod negativ? Sau orice publicitate, chiar și negativă, e tot publicitate?
– Tot ce facem, facem pentru bucuria oamenilor. Sperăm că, dincolo de orele petrecute într-o așteptare nemeritată, pentru care ne asumăm responsabilitatea, oamenii să-și aducă aminte că totuși Electric Castle 8 a fost despre super muzică și, în total, o experiență ce merită trăită.