Cum explică rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, scăderea încrederii în Armată

Profesor de psihologie clinică și psihoterapie, Daniel David a publicat în 2015 „Psihologia poporului român”, rezultatul a zece ani de cercetări. 

Într-un interviu pentru Libertatea, rectorul UBB analizează tendințele evidențiate de studiul realizat recent de Globsec. Un think tank internațional cu sediul în Slovacia, Globsec compară percepțiile asupra orientării geopolitice, dar și referitoare la democrație pentru cetățenii din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, Lituania, Letonia și Estonia.

Orientarea prooccidentală a românilor rămâne solidă, dar este în scădere în ultimul an. La fel și încrederea în democrație. Crește, în schimb, dorința de a fi conduși de un lider autocrat, conform acestui studiu Globsec. 

„Efectul teoriei conspirației și dezinformării”

Libertatea: Potrivit studiului, România este singura țară din regiune unde sprijinul cetățenilor pentru orientarea occidentală a scăzut masiv în ultimul an. Cum se explică acest fenomen?
Daniel David: România este în fază de transformare psihoculturală, așa că orice fenomen important, cum este un război la graniță, are efecte mai mari decât dacă am fi fost într-o paradigmă stabilă psihoculturală. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În timp ce în celelalte țări analizate unii dintre cei care anul trecut balansau între Vest și Est au optat în 2022 pentru Vest, în România, aceștia au optat mai mult către Est, la care s-au adăugat și unii dintre cei care aveau anul trecut opțiunea vestică, dar nu au mai menținut-o în 2022. 

Noua paradigmă psihoculturală de modernizare este în faza de a înlocui vechea paradigmă, dar fenomenele geopolitice îi dau vechii paradigme o gură nesperată de aer.

Interesant însă – iar acest lucru întărește instabilitatea de care vorbesc -, în același timp, aproximativ 75% dintre români ar vota pentru rămânerea țării în Uniunea Europeană, iar suportul pentru a fi membru NATO a crescut de la 77% în 2021 la 80% în 2022. 

Așadar, acest fenomen trebuie monitorizat cu atenție, pentru a vedea dacă este doar o fluctuație contextuală sau o tendință care trebuie tratată serios.

– În privința războiului din Ucraina, 22% dintre români cred că Rusia avea dreptul să invadeze Ucraina, iar 26% consideră că Occidentul a provocat Rusia. Asta plasează România în fruntea clasamentului, alături de Slovacia (28%) și Bulgaria (26%). Cum se explică acest procent?
– Este efectul teoriei conspirației și dezinformării în condițiile de război, pe fondul unei educații deficitare și al unor dezbateri publice polarizate, pline cu generalizări excesive, fără nuanțele cerute de complexitatea situației într-o gândire critică echilibrată.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Românii nu au scăpat de predispoziția pentru un lider autoritar

– România este, totodată, singura țară din regiune unde satisfacția față de democrație este în scădere. Cum se explică și ce înseamnă acest semnal?
– Cred că acest lucru corespunde cu observația de la prima întrebare. Probabil că evoluția a fost accentuată de fenomenul dezinformării în contextul războiului, pe care l-am menționat.

– De asemenea, crește numărul românilor care susțin ideea instalării unui lider autoritar. Procentul celor care s-au declarat de acord este de 60%, cel mai mare din regiune. 
– Profilul nostru psihocultural are încă această predispoziție, dată de tendința de a concentra puterea socială, de colectivism și de controlul social prin pedepse/vânarea greșelilor. 

Războiul de la graniță activează această predispoziție, care se manifestă în astfel de opțiuni.

De ce a scăzut încrederea în Armată

– Sondajul indică și o scădere a încrederii în Armată, una dintre instituțiile care de-a lungul timpului au dominat topurile în sondajele din țară. A scăzut de la 73% la 61% într-un an. Cum se explică acest fenomen?
– Românii au o neîncredere mare în instituțiile cu care se ciocnesc frecvent la nivel social, dar Armata și Biserica erau mai protejate, deoarece adesea aveau „lumea lor”. 

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Odată ce încep să fie mai vizibile și prezente în „socialul cotidian”, prin lideri/poziționări, atrag atenție și, în consecință, neîncredere.

– Teoriile conspirației: 44% dintre români susțin că lumea este condusă de elite ascunse. Cum s-a ajuns aici?
– Educația precară și permisivitatea mediului social, inclusiv al mass-mediei, pe fondul neîncrederii interpersonale și în instituțiile formale, duc la întărirea teoriei conspirației.

Neîncrederea în presă, efect al presiunii politice

– România și Bulgaria sunt țările din regiune în care cetățenii au cea mai scăzută încredere în presă: 59% au spus că nu au încredere în România, 64% – în Bulgaria. Care este motivul?
– Presa în România este sub presiunea politicului, care, prin resursele pe care le are, inevitabil îi șubrezește rolul; mai mult, pe alocuri, presa nu a rezistat acestei presiuni.  

În acest context cred că trebuie înțeleasă neîncrederea în presă, sigur favorizată de neîncrederea crescută a românilor față de instituții de diverse tipuri.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro