2 comentariiLegea invocată cel mai des împotriva celor care critică războiul din Ucraina este cea referitoare la infracțiunea de răspândire de „informații deliberat false” despre armata rusă. A fost adoptată rapid de parlamentul de la Moscova după ce Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie 2022.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spunea atunci că legea era „urgent necesară din cauza războiului informațional fără precedent dus împotriva țării noastre”.
Condamnați pentru „răspândirea de informații false” despre armata rusă
Datele grupului rus pentru drepturile omului OVD-Info arată că peste 300 de persoane au fost acuzate sau condamnate în temeiul acestei legi.
Ilia Iașin, fost șef al unui consiliu districtual din Moscova, este unul dintre cei mai cunoscuți critici ai războiului care au fost condamnați în temeiul acestei legi. A primit o pedeapsă de opt ani și jumătate de închisoare după ce a făcut o transmisiune în direct pe YouTube în care a solicitat o anchetă privind uciderea civililor în orașul ucrainean Bucha.
Un alt activist proeminent al opoziției, Vladimir Kara-Murza, a fost condamnat, în aprilie 2023, la 25 de ani de închisoare pentru trădare și răspândirea de „informații false” despre armata rusă.
Cazul său s-a bazat parțial pe un discurs în care a acuzat trupele ruse din Ucraina de comiterea de crime de război prin utilizarea de bombe cu dispersie în zonele rezidențiale și bombardarea maternităților și a școlilor.
În temeiul acestei legi au fost condamnați și ruși mai puțin cunoscuți în spațiul public. Este cazul Raisei Boldova, o profesoară de limba rusă în vârstă de 61 de ani, care a fost condamnată la un an de muncă în folosul comunității, cu suspendare, pentru că a publicat comentarii critice cu privire la atacurile asupra civililor din Ucraina, inclusiv bombardarea maternității din Mariupol. De asemenea, instanța a decis ca aceasta să fie supusă unei evaluări psihiatrice obligatorii.
Pedepse pentru „discreditarea” armatei
De asemenea, o altă lege recentă penalizează „discreditarea” armatei ruse, vizând acțiuni considerate drept unele de sprijin pentru Ucraina sau critici la adresa războiului.
Este vorba despre fapte precum purtarea de haine în culorile albastru și galben ale drapelului ucrainean, vopsirea părului în albastru și galben sau ascultarea de muzică ucraineană, afișarea de postere antirăzboi cu mesaje care pot varia de la „Fără război” la opt asteriscuri – numărul de litere rusești pentru mesajul „Fără război” – sau chiar doar o foaie albă de hârtie.
Vizată de această lege este și scrierea de sloganuri antirăzboi pe prăjituri, așa cum i s-a întâmplat Anastasiei Cernișeva, care lucrează în industria de patiserie.
În baza acestei legi, un preot a fost amendat după ce s-a rugat pentru pace și a menționat porunca a șasea, „Să nu ucizi”.
„Agenți străini”, „indezirabili”, „extremiști”
În același timp, legea rusă privind „agenții străini” permite impunerea de restricții criticilor, fără ca aceștia să fie condamnați pentru vreo infracțiune.
Sunt vizate, în acest caz, persoanele sau organizațiile care au criticat sau analizat politicile guvernamentale, dacă se consideră că au primit bani din străinătate – chiar și de la o rudă – sau pur și simplu că se află sub „influență străină”.
Eticheta de „agent străin” trebuie folosită în toate comunicările publice cu scopul de a submina încrederea în aceste persoane, ceea ce, amintește BBC, seamănă cu practica sovietică de etichetare a disidenților drept „dușmani ai poporului”.
Printre așa-numiții „agenții străini” ai Rusiei se numără observatorul electoral Golos, institutul de sondaje Levada Centre, grupul pentru drepturile omului OVD-Info, mișcarea soțiilor soldaților mobilizați denumită The Way Home, precum și numeroase site-uri de știri și jurnaliști independenți, inclusiv laureatul Premiului Nobel pentru Pace Dmitri Muratov.
Autoritățile de la Moscova folosesc și eticheta de „indezirabil”, ceea ce înseamnă o interdicție totală în Rusia. Așa sunt considerate ONG-ul Greenpeace, think-tank-ul Chatham House, precum și o serie de instituții media ruse.
O altă etichetă utilizată pentru a șterge persoanele și organizațiile din viața publică este cea de „extremist”, primită de fundația anticorupție a fostului lider al opoziției, Aleksei Navalnîi, mort în detenție în luna februarie.
Mai mulți avocați ai lui Navalnîi au fost și ei arestați sub acuzația de extremism.
Înăbușirea demonstrațiilor politice
Totodată, orice persoană care dorește să organizeze o manifestație în Rusia are nevoie de permisiunea autorităților, iar dacă acțiunea este critică la adresa guvernului, acest lucru este practic imposibil.
Un bărbat a fost amendat pentru că purta pantofi în culorile albastru și galben, ceea ce s-a considerat a fi o încălcare a legilor care reglementează demonstrațiile politice.
De asemenea, jurnalista Antonida Smolina a fost vizitată de poliție după ce cineva a reclamat că aceasta a publicat în mediul online fotografii în care apărea purtând o haină galbenă având ca fundal cerul albastru.
Alte acțiuni interzise în Rusia includ „lipsa de respect” față de autorități și apelurile la impunerea de sancțiuni la adresa Moscovei.
Natalia Priluțkaia de la Amnesty International afirmă, în acest context că Rusia folosește legile pentru a „legitima represiunea”, parțial prin exploatarea formulării vagi a unor prevederi.
„Această neclaritate permite structurilor de aplicare a legii să califice practic orice activitate drept activitate interzisă, sau cel puțin facilitează acest lucru”, a declarat Priluțkaia pentru BBC.
Ea mai afirmă că toate acestea se adaugă la un climat general de represiune, pe care îl pune pe seama președintelui Vladimir Putin.
„Ambițiile unei singure persoane au adus Rusia pe marginea unui abis foarte adânc”, mai spus Prilutskaya.