Poate că unii ar putea fi păcăliţi de aprecierile mai dure făcute de şeful statului la adresa primarului din Sibiu, însă putem observa că Băsescu a recunoscut că, într-o eventuală competiţie între premierul Victor Ponta şi Klaus Iohannis votul său va merge spre ultimul. Şi totuşi, care ar putea fi însă motivul acestei alianţe neobişnuite? Ce au ei de câştigat de pe urma ei? Doar două lucruri sunt clare: Băsescu nu mai poate rămâne preşedinte, iar Iohannis are şanse mici să câştige cursa din noiembrie, cu atât mai mult cu cât în ceea ce priveşte intenţiile de vot ale românilor edilul din Sibiu se află pe un trend descendent.
O ipoteză ar fi legată de obţinerea unei amânări a alegerilor prezidenţiale astfel încât capitalul de imagine a prim ministrului să se mai erodeze puţin. Acest obiectiv este cu atât mai important cu cât sondajele de opinie îl dau câştigător pe Victor Ponta. De altfel, președintele PNL a cerut în contencios administrativ anularea OUG-ului de modificare a Legii alegerilor prezidenţiale (Excepţia de neconst. a disp.art.1 pct.2, pct.7, pct.10 și pct.15 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.45/2014 privind modificarea și completarea Legii nr.370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
În al doilea rând, Traian Băsescu nu mai poate fi preşedinte după 21 decembrie indiferent de zvonurile care au apărut în ultima perioadă. Acest lucru a fost subliniat şi de către Călin Popescu Tăriceanu care a subliniat că prelungirea mandatului şefului statului cu perioada în care acesta este suspendat nu este prevăzută în Constituţie, el afirmând că declaraţia preşedintelui Traian Băsescu despre acest subiect este o „aberaţie”.
Iar alegerile vor avea loc pe 2 noiembrie pentru că data a fost stabilită legal. O spune însuşi preşedintele CCR, Augustin Zegrean care susţine că alegerile prezidenţiale vor avea loc la termenele stabilite iniţial, indiferent ce decizie vor lua, marţi, judecătorii constituţionali în cazul Ordonanţei 45/2014 privind modificarea Legii pentru alegerea preşedintelui României. Este greu de crezut că Traian Băsescu nu ştia acest lucru şi făcea o astfel de greşală strategică.
Şi dacă alegerile nu pot fi amânate, iar mandatul actualului şef al statului nu poate fi prelungit, care să fie miza acestei mişcări? O parte din răspunsul s-ar putea afla la Elena Udrea. Prin ordonanţa de urgenţă din 27 iunie care a modificat Legea pentru alegerea Preşedintelui României, Guvernul a strecurat un amendament prin care a scos Partidul Mişcarea Populară (PMP), formaţiune năşită de Traian Băsescu, din viitorul Birou Electoral Central (BEC) pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, a fost modificat articolul 2 din „Legea pentru alegerea preşedintelui României”, prin adăugarea literei (e), care defineşte noţiunea de partid parlamentar, deşi nu era necesară în legea pentru alegerile prezidenţiale. „Partide politice parlamentare sau formaţiuni politice parlamentare – partidele şi formaţiunile politice care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori care au candidat pe listele acestora sau pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele sau formaţiunile politice respective”. Potrivit acestei definiţii PMP nu este un partid parlamentar. Însă prin declararea neconstituţională a acestei ordonanţe, formaţiunea condusă de Udrea primeşte o mână de ajutor tocmai din partea „duşmanilor” de pe partea dreaptă a eşichierului politic. Însă este greu de crezut că aceasta este adevăratul beneficiu al acţiunii comune a lui Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Cu siguranţă că evenimentele următoare ne vor dezvălui adevărata ţintă a celor doi.
Executivul a stabilit că primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 2 noiembrie iar cel de-al doilea – pe 16 noiembrie.