Mass media scrie de trei ani despre modul în care SUA și o serie de țări din Europa, inclusiv România, iau măsuri pentru a restricționa accesul unor companii din China, precum Huawei sau TikTok, din cauza încălcării sancțiunilor internaționale sau a îngrijorărilor privind spionajul și securitatea datelor.
Presa internațională se concentrează însă mai puțin pe restricțiile și condițiile impuse de China pentru o serie de tehnologii, atât din motive ideologice, cât și economice.
Plecând de la această observație, compania de consultanță Strand Consult, care activează de 25 de ani pe piața telecomunicațiilor, a publicat raportul intitulat ”Nu sunteți bineveniți: O analiză a mii de tehnologii blocate de China din 1996 încoace”.
Marele firewall chinezesc
Cea mai mare parte a oamenilor din Occident pot naviga liberi pe internet. Nu este și cazul Chinei, unde extrem de multe site-uri de știri și media nu sunt disponibile.
Regimul comunist a transferat metodele de cenzură practicate asupra presei tradiționale și în mediul online, încă din 1996. Site-urile și aplicațiile CNN sau New York Times, de exemplu, sunt blocate de ani buni.
Vaste categorii de informații sunt interzise pe motiv că afectează securitatea națională, secretele de stat, stabilitatea socială. De asemenea, sunt interzise orice aspecte sexuale sugestive.
Restricții impuse pe internet
China a impus tot felul de restricții furnizorilor de conținut pe internet: necesitatea deținerii unei autorizații, distribuirea traficului prin canale oficiale, certificarea că tot conținutul lor este legal.
Astfel, rețelele sociale precum Facebook sau Twitter nu sunt disponibile în China. În 2009, Google s-a retras din China după ce nu a mai fost de acord să cenzureze rezultatele căutărilor online.
Tehno-naționalismul chinez
Ulterior, China a dezvoltat politici tehno-naționaliste care au promovat producătorii hardware și software din China. De asemenea, a dezvoltat planurile pentru o nouă arhitectură a internetului.
Așa au apărut ”campionii naționali‟: grupul SMIC pentru semiconductori, Huawei la rețelistică, Lenovo pentru laptopuri și calculatoare desktop, Inspur pentru servere, în vreme ce pentru platformele online au fost promovate Alibaba (”Amazonul Chinei‟), Tencent (”Facebook-ul Chinei‟) și Baidu (”Google-ul Chinei‟), printre altele.
Raportul Strand Consult arată cum China blochează sistematic mii de companii străine, de la ziare și televiziuni, rețele sociale, rețele virtuale private (VPN), rețele de furnizare a conținutului digital, aplicații mobile, echipamente de telecomunicații, servicii de cloud computing și altele.
Iată principalele concluzii ale raportului:
- Google și Facebook sunt interzise în China, la fel ca Wikipedia și New York Times ori BBC, alături de mii de alte site-uri. Acest lucru înseamnă oportunități economice în valoare de mii de miliarde de dolari cumulat. Singura rețea socială acceptată în China este LinkedIn, iar singurul magazin străin de aplicații este cel al Apple. Acesta din urmă este însă manageriat de o companie locală. Aceeași procedură este folosită și în cazul serviciilor de cloud computing furnizate de Microsoft.
- Există trei motive pentru care guvernul comunist de la Beijing recurge la restricții: pentru a proteja statul de acțiuni colective, pentru a constrânge transferul de tehnologii străine și proprietate intelectuală și pentru a promova campionii săi naționali fără concurența grupurilor străine.
- Este costisitor pentru companiile străine să facă afaceri în China. Acestea ”plătesc‟ în două moduri. Primul este cu datele privind clienții lor – acestea intră în sistemul de credite sociale al Chinei, care recompensează sau pedepsește cetățenii în funcție de comportamentul lor. Al doilea este cu proprietatea lor intelectuală. Utilizatorii străini ai TikTok, WeChat sau Alibaba se pot trezi cu datele lor introduse în sistemul de credite sociale, astfel că, mai departe, acestea ar putea fi expuse autorităților.
- China promovează tehno-naționalismul și tehno-globalismul pentru a dezvolta și promova campionii săi naționali din anumite domenii. Cele mai bune exemple sunt Lenovo și Huawei. China își folosește companiile pentru a domina piețele străine prin intermediul subvențiilor de stat, sprijinirea achizițiilor externe, forțarea transferurilor de tehnologie, restricții la importuri sau chiar furt și spionaj industrial.
Metodele de restricționare evoluează continuu
- Metodele de restricționare a internetului și tehnologiilor continuă să evolueze și sunt realizate prin intermediul unor metode variate, atât la nivel guvernamental, corporații sau chiar individual. Între mijloacele folosite sunt blocarea sau filtrarea conținutului, controlul infrastructurii IT, controlul accesului, anchete și condamnări penale, comentatori online care ”ghidează‟ discuțiile sau ”poliția internetului‟, potrivit raportului.
- Evoluția internetului chinezesc vine într-o serie de faze: construcție, comercializare și consolidare. Fiecărei dintre aceste faze i-a corespuns un președinte chinez, respectiv Jiang Zemin (1996 – 2003), Hu Jingtao (2003-2012) și Xi Jinping (din 2013 până în prezent). În fiecare fază, statul a adus un control tot mai mare asupra internetului. Președintele Xi Jinping a implementat inclusiv o politică prin care internauții chinezi trebuie să reflecte online dragostea și onoarea Partidului Comunist Chinez.
China vrea să exporte modelul său de control asupra tehnologiei
- China are mai multe unelte administrative și agenții care reglementează și restricționează internetul. În timp, metodele sunt rafinate sau îmbinate. Președintele Xi Jinping chiar a argumentat în fața Organizației Națiunilor Unite cerând să adopte arhitectura sa de internet, astfel încât guvernele să aibă control asupra acestuia. Este vorba de conceptul de suveranitate asupra internetului, venit împotriva dominării actuale a SUA privind internetul. De asemenea, a cerut ca organizațiile care adoptă standarde privind internetul să adopte măsuri care favorizau companiile chineze.
- China restricționează atât de multe tehnologii străine că este dificil de reprezentat lista exactă.
Studiul, realizat de Strand Consult, se bazează pe literatura academică și lucrările cercetătorilor, analize ale experților juriști, dar și pe cărți, articole de presă, lucrări ale agențiilor guvernamentale și cărți scrise de disidenți, atât din China, cât și din afara ei.