Cuprins:
Reînființat după Revoluția Română din 1989, Senatul este camera superioară a Parlamentului României, în timp ce Camera Deputaților este camera inferioară. Potrivit Legii electorale, ambele camere sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Cei 136 de senatori și 330 de deputații sunt aleși prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. O persoană nu poate candida simultan și ca deputat, și ca senator.
Reprezentare proporțională
Atât senatorii, cât și deputații sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe al României, Municipiul București și Diaspora, prin reprezentare proporțională pe liste de partid, în baza Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Norma de reprezentare pentru este de un senator la 168.000 de locuitori și de un deputat la 73.000 de locuitori, în baza datelor demografice furnizate de Institutul Național de Statistică.
Circumscripțiile nu pot avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori. Cel mai mare număr de deputați este alocat pentru București, 29, iar cel mai mic pentru județele Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea și Diaspora, câte patru de fiecare. Cei mai mulți senatori sunt prevăzuți pentru București, 13, iar cei mai puțini, câte 2, pentru diaspora și județele enumerate deja, plus Vrancea, Teleorman, Satu Mare, Ilfov, Harghita, Gorj, Caraș-Severin, Brăila, Bistrița-Năsăud, Alba și Vâlcea.
Potrivit Biroului Electoral Central, în cursa pentru un loc în Parlamentul României s-au înscris la aceste alegeri 31 de partide și alianțe, 19 organizații ale minorităților și șapte candidați independenți.
Pragul electoral în România
Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din votul național sau cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții. Alianțele trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei și 10% pentru cele cu mai multe.
În prezent, 18 mandate din Camera Deputaților sunt alocate pentru asociațiile minorităților care participă la alegeri. Acestea trebuie să treacă un prag de 5% din numărul mediu de voturi necesar pentru alegerea unui deputat.
Pentru a fi ales, candidatul independent trebuie să depășească coeficientul electoral de circumscripție.
Prag electoral ridicat vs prag electoral mic
Pragul electoral are rolul de a reduce fragmentarea Parlamentului, de a stabiliza sistemul politic și de a da șanse unei guvernări eficiente. Totuși, un prag electoral mai ridicat nu este în favoarea partidelor mai mici, iar această situație poate fi considerată injustă.
În același timp, țări cu praguri electorale mai mici, cum ar fi Belgia și Țările de Jos, s-au confruntat adesea cu perioade de incertitudine politică marcate de negocieri îndelungate pentru formarea unei majorități guvernamentale.