Comentează“Vezi ce faci că ai copii cu device-uri… cum bagi cardul! 3.800 de lei mi a tras Microsoft tot anul asta din cont (era contul de alocație al junelui, doar banii ăia intrau, n-am mai verificat) pentru ce a făcut pe Xbox. Io am fost de acord doar o dată să-i fac abonament la Xbox Live pentru o lună și atât (11 lire), el și-a luat apoi tot felul de add-on-uri. Ce a ieșit este asta”.
Așa mi-a scris, în urmă cu puține săptămâni, Mihai, 42 de ani, un om extrem de atent când vine vorba de bani, dar care abia de curând și-a depășit reticența în a face plăți online. Acum, ar putea să spună că a avut dreptate să se ferească.
Doar 18% dintre români au curajul să folosească plățile online și mobile-banking-ul, arată un studiu proaspăt de la compania de cercetare de piață Reveal Marketing Research. Restul, adică patru din cinci, se feresc din tot felul de motive.
Primul motiv, invocat de unu din patru participanți la sondaj, de este teama că li s-ar fura datele personale, care în această situație poate însemna efectiv ca altcineva să cheltuiască bani de pe cardul său.
Unu din nouă români preferă senzația de control atunci când intră în contact direct cu banii, iar unu din zece spune că nu are încredere în bănci. Mai departe, unu din trei a spus “nu” și gata, fără prea multe justificări. Mihai intră câte puțin în cam toate categoriile.
Nu ne propunem să te convingem, în articolul de față, că ar fi cazul să ai încredere în bănci sau să renunți la senzația grozavă de a păstra pe aproape banii pentru care ai muncit. Vorbim doar despre riscul de a rămâne fără bani, cum a pățit Mihai. Iar riscul major nu este furtul banilor, cum cred cei mai mulți, ci lipsa unor precauții simple împotriva propriei neatenții.
Nu fi ca Mihai!
Câteva sfaturi utile
Sfaturile pe care i l-am dat lui Mihai le scriu și aici, mai pe larg.
Niciodată cardul nu trebuie să fie conectat la vreun cont de economii, pe care îl verifici rar și unde banii se tot strâng. Orice depășește nevoile de zi cu zi trebuie mutat din contul curent în contul de economii. Sau în orice alt cont care NU este conectat direct la niciun fel de card.
Chiar și atunci, cardul pe care intră salariul este bine să fie folosit exclusiv pentru plăți în magazine și pentru facturi.
Dacă facem cumpărături ocazionale de pe diverse site-uri, când comandăm bilete de avion și rezervări la hotel sau când ne abonăm la diverse servicii online – este recomandat să avem un al doilea card, pe care să mutăm doar sumele necesare cu puțin timp înainte.
Pe scurt, trei conturi și două carduri în loc de câte unul din fiecare. Și eventual un card separat pentru banii “de buzunar” ai copiilor, care au tentația să cumpere orice prostioară atunci când sunt conectați la consola de jocuri. Este puțin mai complicat, dar eviți astfel problemele. Cel mai adesea ele țin de propria neatenție.
Ți-ai vinde sufletul pentru un joc online?
La această întrebare, 88% răspund “da”, fără să știe. Doar restul citesc “clauzele și condițiile”.
Acum mulți ani a făcut furori o știre cum o companie care vindea jocuri online a anunțat că este deținătoarea legală a 7.500 de suflete nemuritoare cedate de clienții ei. Avea și dovada: acceptaseră clauzele și condițiile care includeau această prevedere.
“Oferta” a fost valabilă doar pe 1 aprilie, de Ziua păcălelilor, iar apoi au anunțat că, tot legal, dau toate sufletele înapoi. Dar gluma și-a propus să demonstreze o situație foarte reală: aproape nimeni nu citește clauzele și condițiile, așa că autorii lor au libertatea de a scrie acolo orice.
În ultima vreme, în cazul abonamentelor online cu prelungire automată care includ servicii suplimentare ce pot fi cumpărate mai târziu, există și riscul acesta: ca factura să fie mult mai mare decât ai fi crezut. Totul e scris în “clauze și condiții”, dacă le-ai citit, deci nimic ilegal acolo.
Chiar și dacă nu există servicii suplimentare, sigur nu vrei să te trezești după un an sau mai mult că ai plătit și folosit un serviciu doar o singură lună.
Uneori, dacă observi ce s-a întâmplat, poți cere banii înapoi insistent și nu-i chiar exclus să-i și primești, dar nici vreo garanție nu există cât timp companiile au tot dreptul să își păstreze banii pentru serviciile pe care le-au livrat la cererea ta.
Dar dacă totuși cineva îți fură banii?
Nu este o situație complet exclusă nici ca pur și simplu cineva să fure banii de pe card. Cardurile sunt azi securizate cu cip, dar este de ajuns să rețină sau să fotografieze cineva datele de pe față și de pe verso pentru a încerca să facă cumpărături online, iar restul măsurilor de securitate nu intră în funcțiune în toate cazurile.
Prima măsură de prevenție este să ai grijă cum folosești cardul de salariu în public: fața cardului (pe care se află numărul, numele și data expirării) respectiv verso-ul (pe care se găsește codul CVV de 3 cifre) trebuie să nu fie simultan vizibile. Un deget ținut peste CVV atunci când plătești poate rezolva problema. Și, desigur, evită să-l înmânezi vreodată cuiva ca să facă plata pentru tine.
Pentru cardul de cumpărături online, prevenția vine din faptul că în general nu-i aproape nimic de luat de pe el. Iar pentru economii, prevenția stă în faptul că ele nu sunt conectate la vreun card.
Dacă și așa frauda totuși se întâmplă, tot poți să-i ceri înapoi. Băncile sunt obligate de emitenții cardurilor, Visa și Mastercard, să proceseze așa-numitele cereri de chargeback. Dacă achiziția chiar nu îți aparține, banii vor fi efectiv trași înapoi din contul în care au ajuns și trimiși înapoi în contul tău.
Chargeback-ul se poate face și devine util în alte condiții. De exemplu, dacă ai comandat ceva și prestatorul nu demonstrează că a livrat marfa. Sau dacă ți-a facturat servicii pe care nu le-ai solicitat în niciun fel. Însă în aceste cazuri trebuie procedat cu mare atenție și doar dacă nimic altceva nu funcționează, pentru că riscul este destul de mare ca, în afara cazurilor foarte evidente, cererea să fie totuși respinsă.
Ultimul sfat, poate cel mai important, ține tot de atenție. Cel puțin o dată pe lună, verifică extrasul de cont rând cu rând, să vezi dacă nu apar cheltuieli pe care nu le-ai făcut!