ComenteazăÎn februarie 2021, Qurium, o organizație care furnizează servicii sigure de găzduire pentru site-urile organizațiilor pentru drepturile omului și presei independente, a primit un mesaj scris în limbaj juridic dens.
Semnat de un anumit „Raúl Soto”, acesta pretindea că lucrează în cadrul departamentului juridic al Comisiei Europene.
El cerea eliminarea unui articol de investigație din Kenya de pe un site pe care Qurium îl găzduia – The Elephant. Articolul respectiv era despre presupuse acte de corupție, dar cererea lui Soto nu era despre acestea.
Paravanul GDPR
În schimb, el a pretins că articolul în cauză încalcă regulamentul european privind datele personale, adică GDPR. Acesta guvernează colectarea și stocarea datelor în Uniunea Europeană.
Personalul Qurium a fost suspicios, iar o investigație rapidă asupra adresei din semnătura lui Soto a arătat că aceasta era de fapt adresa unui birou închiriat din Bruxelles, nu sediul Comisiei Europene.
Folosind baze de date disponibile publicului larg, aceștia au aflat că plângeri au fost trimise în același timp și către motoarele de căutare, acuzând că articolul din The Elephant este plagiat și cerând eliminarea acestuia din căutări.
„Noi îți ștergem trecutul, noi te ajutăm să îți construiești viitorul”
Qurium a urmărit domeniul folosit în e-mailul lui Soto și a descoperit că este folosit de o companie de management a reputației numită Eliminalia. Aceasta a fost înregistrată în 2013 de un antreprenor spaniol numit Diego „Dídac” Sánchez și are sedii în Barcelona și Kiev.
Eliminalia este specializată în ștergerea informațiilor de pe internet. Sloganul său este „Noi îți ștergem trecutul, noi te ajutăm să îți construiești viitorul”. Compania promite „confidețialitate 100%”.
Acum, documentele consultate de către organizația jurnalistică aduc în atenția publică sectorul firmelor de managementul reputației.
Acestea arată că Eliminalia și companiile ca ea folosesc acuzații de copyright și înștiințări legale false pentru a elimina și ascunde articole care leagă clienții săi de acuzații de evaziune fiscală, corupție sau trafic de droguri.
Cazul din Kenya ar putea fi doar unul dintre alte câteva mii.
17.000 de adrese țintite de o singură firmă
Datele, numele de fișiere și includerea unor informații interne sugerează că documentele ar putea proveni din interiorul Eliminalia.
Pe lângă numele celor trecuți drept clienți, documentele includ și adresele de internet care trebuie eliminate sau scoase din indexarea motoarelor de căutare.
Jurnaliștii au vorbit cu persoane din organizațiile media și site-urile prezentate în documente, iar acestea au confirmat că au fost abordate, direct sau indirect, de Eliminalia.
Sunt prezentate 17.000 de link-uri care au fost targetate în numele clienților între 2015 și 2019.
În cel puțin un caz, Eliminalia pare că a fost angajată de o altă firmă de reputație online.
Nu este clar dacă lista reprezintă totalitatea clienților companiei, dar aceasta include indivizi și companii din America Latină, Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Aceasta subliniază gradul de folosire a acestor servicii de către indivizi puternici și bogați care vor să controleze informația de pe internet.
Clienți influenți și cu dare de mână
Printre miile de nume listate drept clienți în documente se află Miguel Octavio Vargas Maldonado, fost ministru de externe din Republica Dominicană. Acesta viza peste 500 de link-uri către site-uri, articole, bloguri, postări pe social media sau clipuri pe YouTube.
Articolele pun în discuție modul în care acesta strângea bani pentru campanii. Acestea includ acuzații că a primit bani de la o persoană condamnată apoi pentru trafic de droguri.
Politicianul a negat acuzațiile.
Un alt caz este cel al lui José Antonio Gordo Valero, acuzat în Argentina pentru o fraudă piramidală cu criptomonede.
Este vorba de schema OneCoin, prin care clienții erau ademeniți cu câștiguri mari. OneCoin era bazată în Bulgaria și a strâns 4 miliarde de dolari de la investitori.
Fondatoarea sa, Ruja Ignatova, a dispărut în 2017, dar a fost inculpată în lipsă în SUA.
Un antreprenor numit José Gordo s-a alăturat OneCoin în 2015 și a fost acuzat pentru frauda OneCoin în Argentina.
În alte cazuri e vorba de acuzații de corupție din întreaga lume.
Un caz este cel al lui Diego Adolfo Marynberg, conectat cu cauze de dreapta, precum așezări de coloniști în Israel.
Articolele despre acesta vorbesc despre faptul că a primit tratament preferențial la achiziția de titluri de stat ale Argentinei în valoare de milioane de dolari. Sunt vizate articole inclusiv din Haaretz și The Times of Israel, ca și din Clarin, unul dintre cele mai mari site-uri de business din Argentina.
Un alt nume este cel al lui Majed Khalil Majzoub, un om de afaceri influent din Venezuela.
Peste 180 de articole din publicații independente îl vizau, printre cele șterse se afla unul din ziarul german Der Spiegel, care nu se mai găsește pe site.
Disperarea unui jurnalist de investigație
Unul dintre site-urile vizate este Infodio.com, deținut de jurnalistul venezuelean de investigații Alek Boyd, aflat acum la Londra. Acesta a spus că a primit solicitări de eliminare a unor articole.
Dacă oricine poate, cu ceva bani, să își modifice realitatea și realitatea pe care lumea o accesează, atunci care dracu mai e rostul?
Alek Boyd, jurnalist venezuelean de investigație:
Boyd spune că a încercat să alerteze agențiile de aplicare a legii, reglementatori și companiile de social media despre practica de folosire a firmelor de management a reputației, dar fără succes.
Compania dă vina pe alte firme
Magalis Camellón, care conduce departamentul legal al Eliminalia, a declarat într-un e-mail că societatea „nu are nicio relație contractuală” cu nicio persoană indicată și acuză că firme concurente trimit astfel de notificări în numele Eliminalia și îi pătează numele.
Acestea se folosesc de The Digital Millennium Copyright Act (DMCA), o lege americană proiectată pentru a preveni furtul intelectual în online.
Anumite persoane care au apărut în documente sunt persoane private care au solicitat să fie eliminate anumite clipuri video de pe site-uri pornografice.
Dar cei mai prolifici utilizatori ai serviciilor par să fie oameni de afaceri și politicieni care țintesc eliminarea articolelor critice.
Tarif de 2.500 de euro pentru eliminarea unui link
Un contract din 2021 arată că Eliminalia cerea 2.500 de euro pentru eliminarea sau scoaterea din indexarea motoarelor de căutare a fiecărui link.
Într-un interviu din 2016, Sánchez spunea că cere anumitor clienți de profil înalt între 20.000 și 30.000 de dolari.
Documentele arată că unii clienții ținteau sute de articole și pagini.
Controlul daunelor de imagine după Panama Papers
Câțiva clienți listați în documente au folosit serviciile pentru a limita daunele de imagine de după scandalul Panama Papers, care a expus modul în care politicieni și figuri publice din întreaga lume folosesc paradisurile fiscale, mai arată publicația citată.
Datele arată că o serie de oameni au fost trimiși către Eliminalia de o altă companie de maganement al reputației, numită ReputationUp. Aceasta are sediul în Spania și operațiuni în America Latină. Colaborarea dintre cele două s-a terminat însă după ce aceasta din urmă a realizat modul de operare al Eliminalia, spune Andrea Baggio, directorul executiv al ReputationUp.
Documentele arată o listă foarte mare de clienți din Mexic, peste 2.000 de link-uri fiind țintite de clienți.
Eliminalia și-a lansat operațiunile în Mexic în 2015, iar șeful companiei se lăuda anterior că are 400 de clienți.
Tertipuri tehnice
În cazul investigației din Kenya, Eliminalia a copiat articolul din The Elephant pe alte site-uri și a modificat ora apariției astfel încât să pară că au fost publicate anterior.
Apoi, firma a trimis acuzațiile de plagiat către Qurium, firma de găzduire a site-ului.
Investigația Qurium a arătat că articolele duplicate erau găzduite pe serverele unei companii numite World Intelligence Limited, din Manchester, Marea Britanie. Aceasta îl listează pe Sánchez drept director.
Hărțuire prin costuri mari
John Githongo, editor al The Elephant, spune că costurile de timp și bani necesare pentru a rezista cererilor de eliminare pot fi substanțiale pentru o organizație mică precum a sa.
Acesta acuză că firmele de management al reputației pretind că folosesc legislația occidentală pentru a te forța, de fapt, să nu publici.
„Succesul pentru ei este să te țină ocupat și să cheltuie bani pe care nu-i ai”, spune el.
Tord Lundström, directorul tehnic al Qurium pentru investigații digitale, spune că după cazul The Elephant compania sa a detectat peste 200 de site-uri create de companii precum Eliminalia. Acestea există doar cu scopul de manipula motoarele de căutare și ca bază pentru cererile de ștergere a conținutului pe baza acuzațiilor de copyright.
Lundström spune că domeniul companiilor de management al reputației are nevoie rapidă de reglementare, iar legi precum DMCA și GDPR nu au fost realizate pentru a fi folosite în acest mod.