Pe rău-platnici îi urmăresc şi băncile, şi statul. În fiecare zi, 50 de persoane primesc vestea că au fost începute procedurile de executare împotriva lor. În timp ce ele îşi fac bagajele, altele stau pe net şi le vânează casele. Cea mai dificilă etapă în achiziţionarea unui apartament executat silit e însă găsirea ofertelor. Teoretic, acestea trebuie afişate pe site- urile băncilor, la birourile executorilor judecătoreşti şi la avizierele judecătoriilor. Practic însă, licitaţiile nu prea sunt la vedere. Ca o paranteză, în multe cazuri banca participă şi ea la licitaţie, iar dacă preţul scade prea mult, cumpără apartamentul, pentru a-l scoate la vânzare din nou la un preţ mai bun. Licitaţia de vânzare, adică prima licitaţie, pentru că pot fi treipatru, dacă imobilul nu se vinde, începe de la 75% din preţul la care e evaluat imobilul. Ca să poţi să participi, trebuie să depui o garanţie care să reprezinte 10% din valoarea apartamentului dorit. Dacă reuşeşti să câştigi licitaţia, ai 30 de zile la dispoziţie să faci plata integral.
E bine de ştiut că, pentru a-şi recupera din pierderi, bancherii au început să le ofere credite speciale clienţilor care sunt dispuşi să-i scape de casele confiscate. Cumpărătorii care vânează astfel de proprietăţi îşi asumă însă şi ei câteva riscuri. Casele scoase la licitaţie sunt de obicei locuite, deci nu pot fi vizionate, ceea ce înseamnă că nu ştii în ce stadiu e lăsat apartamentul pe care tocmai l-ai cumpărat. În prezent, peste 650.000 de români au întârziat cu plata ratelor mai mult de o lună, pentru împrumuturi de peste 10 miliarde de lei. O parte dintre ei riscă executarea silită. Aşa s-a ajuns ca, în Hunedoara, de exemplu, un apartament cu 3 camere să fie vândut cu doar 5.694 euro, iar la Reşiţa – cu 10.900 euro. Cifre absolut uimitoare. Bunurile care predomină în oferta băncilor sunt apartamentele şi casele(60%) şi terenurile (20%).