ComenteazăAna-Maria Onică a gândit în pandemie o clinică virtuală de logopedie unde părinții și copiii se pot conecta cu logopezi din toată țara. Anterior, a creat și o aplicație pentru copii care ajută la exersarea auzului, atenției și limbajului. Aceasta a explicat într-un interviu pentru Școala 9 cum pot părinții să-și stimuleze copiii să vorbească și cum se desfășoară o ședință de logopedie.
– Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?
– Vorbirea nu apare dintr-odată, ci se dezvoltă treptat în primii ani de viață. Cea mai bună metodă pentru a preveni apariția întârzierilor de limbaj este ca părintele să vorbească și să interacționeze cât mai mult cu copilul în primul său an de viață. Atunci când copilul încearcă să spună ceva, părintele poate imita sunetele pe care acesta le scoate pentru a-l încuraja să comunice mai bine. Dacă întârzierea limbajului are alte cauze, în ciuda stimulării primite din partea familiei, atunci copilul trebuie văzut de un logoped pentru a putea stabili împreună ce trebuie făcut mai departe.
Dacă, de exemplu, până la 7 luni copilul încă nu vocalizează, atunci părintele ar trebui să discute acest lucru cu medicul pediatru. Semne generale ale întârzierii limbajului ar putea fi atunci când, la un an, copilul nu răspunde încă la numele său și nu pare interesat de unde vin sunetele, la 2 ani încă nu folosește niciun cuvânt, la 3 ani nu poate forma propoziții simple, din 3 cuvinte, iar la 4 ani nu pronunță toate sunetele și știe foarte puține cuvinte.
Să nu uităm însă că fiecare copil este diferit și se dezvoltă în ritmul său. Astfel, unii copii vor atinge un prag mai devreme, iar alții mai târziu.
– Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?
– Înainte de a ajunge la logoped, în general, părintele observă că ceva nu este în regulă – fie că exprimarea non-verbală a copilului este deficitară, fie că nu folosește gesturi și sunete pentru a indica ce își dorește sau că nu emite cuvinte și propoziții scurte la o vârstă la care părintele s-ar aștepta să facă acest lucru. O perioadă bună pentru începerea terapiei logopedice în majoritatea cazurilor este în jurul vârstei de 3 ani. Însă este indicat ca părintele să contacteze un logoped imediat ce observă semne ale întârzierii limbajului, chiar și înaintea vârstei de 3 ani.
– Ce se întâmplă la o întâlnire/terapie online? Este mai puțin eficientă decât cea din cabinet?
– În timpul unei ședințe de terapie online, logopedul sună clientul și stabilește conexiunea cu acesta, similar unei conferințe video. Logopedul dispune de o serie de instrumente digitale pe care le poate folosi în construcția ședinței, astfel încât acest proces este foarte asemănător terapiei la cabinet, în persoană. De exemplu, poate lucra cu copilul pe seturile de exerciții oferite în platformă, se poate folosi de camera video pentru a-i arăta diverse obiecte sau gesturi copilului, poate folosi tabla virtuală inclusă pentru a scrie sau desena diverse lucruri, poate viziona clipuri video împreună cu copilul ș.a.m.d. Unul dintre obiectivele platformei VoxiClinic este să includă toate materialele și instrumentele de care ar putea avea nevoie un logoped pentru construcția unei ședințe de terapie așa cum își dorește. De aceea, ținem întotdeauna cont de feedback-ul primit de la logopezii care au utilizat platforma.
– Cât durează o ședință?
– O ședință de terapie online durează între 35 de minute și o oră. Variațiile de timp țin de tehnica logopedului și nevoile individuale ale copilului.
– Ce sfaturi oferi părinților?
– Sfaturile mele pentru părinți sunt să urmărească pe cât posibil dezvoltarea abilităților de comunicare ale copilului și să încerce mereu să-l stimuleze verbal și senzorial, să vorbească cu el, să îl încurajeze atunci când copilul încearcă să transmită ceva. De asemenea e important ca părinții să comunice non-verbal, să-l privească în ochi, fiindcă, mai ales în primul an de viață, copilul încearcă să imite expresiile faciale ale părinților. Părinții pot apela la VoxiKids din momentul în care decid că trebuie să contacteze un logoped.
– Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?
– În completarea a ceea ce am menționat până acum, aș adăuga că părintele îi poate citi copilului său cât mai des, poate înlocui o parte din timpul pe care copilul îl petrece pasiv în fața ecranelor cu exerciții online educative sau aplicații interactive, poate discuta frecvent cu cel mic despre lume și lucruri importante, inclusiv despre situatia excepțională creată de pandemie, și poate încerca să implice copilul în cât mai multe activități cu familia (mișcare și plimbări, excursii, activități creative de sărbători, jocuri în aer liber etc.)
Continuarea, în Școala 9.