Într-un comunicat de presă, intitulat „Răspuns edificator la un atac nedrept și ofensator”, reprezentanții Bisericii susțin că afirmațiile jurnaliștilor sunt tendențioase și că achizițiile la suprapreț se justifică, fiind vorba despre o catedrală închinată lui Dumnezeu, „una care transcende categoria construcțiilor obișnuite”.
Prelații susțin că ancheta Recorder nu este „cuplată la realitatea complexă a rațiunilor fondatoare ale celui mai important proiect arhitectural și memorial din România de după 1989”.
„Firească finanțare de la bugetul public”
BOR mai transmite că impunătoarea catedrală beneficează de „o firească finanțare de la bugetul public, gestionat de structurile administrative subordonate direct Guvernului României”, datorită „uriașei sale semnificații ca edificiu de importanță majoră în planul necesității publice, ca simbol al demnității naționale, ca simbol al unității dintre lucrarea spirituală și socială a Bisericii”.
În comunicat sunt trecute în revistă toate instituțiile de la care Biserica a cerut bani „respectând întocmai normele legale” și se insistă asupra faptului că solicitările s-au făcut în baza unor riguroase documentații justificative verificate de organele de control din cadrul Patriarhiei Române.
De asemenea, mai scrie și că ele ar fi fost verificate și de Curtea de Conturi, care nu a avut nimic de obiectat până acum.
Criteriile pe care s-au ales firmele
Alegerea firmelor care au fost plătite din banii publici a fost făcută după cele mai înalte criterii „tehnico-economice”.
Astfel, „s-au calificat doar firmele capabile să ofere concret și cu forțe proprii serviciile cu adevărat necesare unui proiect de asemenea anvergură și importanță națională”.
BOR mai spune că procedurile de selecție a firmei cu care lucrează sunt „competitive”, adică implică „cel puțin doi concurenți”, încercând să explice că s-ar fi aplicat o formă de licitație înainte de distribuirea contractelor.
De ce au fost alese materiale mai scumpe
Biserica mai susține că prețurile astronomice plătite din bani publici se justifică pentru că este vorba despre o construcție „închinată lui Dumnezeu” și de durabilitatea materialelor și garanția oferită de ele de „firmele capabile să ofere cele mai bune materiale”.
Pe de altă parte, Patriarhia nu oferă informații despre pietrele prețioase folosite la boltele și ferestrele din catedrală și alte pietre simple cumpărate cu sute de euro mai scump decât prețul pieței.
„Folosirea punctuală a unor materiale de construcție mai scumpe decât cele obișnuite nu este dictată doar de natura specială a obiectivului arhitectonic în sine (…) ci și de criterii indispensabile în ecuația construirii unui asemenea edificiu: durabilitatea materialelor și garanția oferită pentru ele de firmele capabile să ofere cele mai bune materiale (exemple: 50 de ani garanție pentru tabla folosită la acoperiș și 40 de ani pentru marmură)”, se arată în comunicatul transmis de către BOR.
Prelații mai susțin că au ținut tabla în ploaie câțiva ani, să vadă cum se comportă de-a lungul anilor.
„Ofertanților pentru unele componente (de exemplu, tablă și tencuieli) li s-au cerut probe de lucru cu câțiva ani înainte de finalizarea procedurii, probe care au fost amplasate în tot acest timp în curtea Catedralei sau realizate pe peretele acesteia și lăsate în soare, vânt și ploaie, în condițiile reale de poluare specifică zonei. Astfel, s-a putut constata cum au reacționat în timp materialele/lucrările respective, negocierile finale având loc doar cu acele societăți ale căror probe s-au dovedit de cea mai bună calitate”, se mai arată în comunicatul Bisericii.
Reprezentanţii BOR mai spun că au fost nevoiți să apeleze la „ajutorul” instituțiilor, „după posibilități”, pentru că nu există niciun act normativ prin care „statul român să se angajeze că suportă integral” cheltuielile cu Catedrala Mântuirii Neamului.
Acuzațiile jurnaliștilor de la Recorder
În cadrul anchetei publicate joi, 7 octombrie, Recorder a acuzat politicieni și oameni-cheie ai Bisericii implicați în acțiuni ilegale și imorale.
„Patriarhia a promis că va construi o mare catedrală, a luat bani de la stat, apoi s-a închis sub carapacea imunității religioase și a propriei aroganțe. A refuzat să ofere informații despre cât a costat fiecare lucrare în parte, despre cine sunt firmele care au contractat aceste lucrări, câți bani au încasat și ce prețuri s-au plătit pentru materiale”, se arată în ancheta publicată joi de Recorder.
„Recorder a obținut documente contabile, devize, tranzacții și alte informații pe care Patriarhia încearcă să le ascundă. Le-am pus cap la cap și am descifrat o parte din circuitul banilor.
Am descoperit că multe dintre lucrările catedralei au fost încredințate către firmele unor oameni politici sau ale unor oameni de afaceri apropiați de Biserică, iar prețurile anumitor materiale au fost umflate chiar și de zece ori”, se mai arată în investigație.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro