Cum l-a hăituit Securitatea comunistă pe „Kunta”, artistul african căsătorit cu o româncă și stabilit la Tulcea: „Doar pentru că era străin, negru și atrăgea atenția”

Urmărirea cetățeanului străin a început în 1983 și s-a accentuat în ultimii ani ai comunismului. Întreaga familie a bărbatului a avut mult de suferit de pe urma activităților represive ale regimului. La un moment dat, devenise una dintre cele mai filate și supravegheate persoane din Tulcea.

După mulți ani, soția a citit dosarul la CNSAS, iar ulterior instituția a solicitat Curții de Apel București constatarea calității de „lucrător al Securității” și, implicit, faptul că locotenentul Achim Iacob a realizat acte de poliție politică. 

Pentru urmărirea „obiectivului”, Inspectoratul Județean de Securitate Tulcea a constituit dosarul de urmărire informativă „Kunta”. „A fost luat în lucru în cadrul supravegherii informative la 21.11.1983, fiind semnalat cu unele manifestări negative la adresa politicii partidului și statului nostru, pentru faptul că nu i s-au rezolvat corespunzător problemele familiale, afirmând că va informa anumite organe din străinătate despre modul în care sunt trataţi străinii în ţara noastră”, se precizează într-un document din dosarul de la CNSAS. 

Absolvent de Arte Plastice în România

Cetățeanul străin era absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, la clasa de Scenografie, în urma unei burse de studii primite la el în țară. 

Recomandări

Mizele curtării lui Nicușor Dan. Pleiadă de prezidențiabili care bagă capul în poză – Analiză

S-a căsătorit cu o româncă în perioada de final a facultății și au avut doi copii. Bărbatul a plecat pentru o perioadă în Elveția, unde lucra la o tipografie. Scopul era de a face bani pentru a-și scoate familia din România. Acest lucru nu a mai devenit posibil, după ce unul dintre copii a suferit o paralizie provocată de un vaccin antipoliomielitic. A fost nevoit să se întoarcă în țară și s-a angajat la muzeul din Tulcea, pe un post de muzeograf. Acesta a fost momentul în care a intrat în atenția Securității. 

Era urmărit aproape peste tot, îi era ascultat telefonul, îi era interceptată corespondența, avea microfoane în locuință și, mai mult, cu ajutorul unui coleg de birou, care era informator, a fost realizat un mulaj al cheii de la apartament. Cheia le-a permis securiștilor să intre de mai multe ori în locuința acestuia. Într-un document depus la dosar se susține că, la data de 15 iulie 1988, a fost realizată o percheziție secretă.

În 1985, ofițerii Securității aveau suspiciuni că obiectivul „Kunta” culegea „informaţii din domeniul militar şi social”, acesta fiind urmărit și „pentru legăturile sale cu ambasada ţării sale şi cu Biblioteca franceză din București”. Niciuna dintre aceste suspiciuni sau acuzații nu avea însă corespondent în realitate. 

Recomandări

George Simion a intrat peste Mihai Gâdea, în direct, la dezbaterea Antena 3 CNN: „Nu vă învăț reguli de politețe”

„Obiectivul Kunta lucrează în cadrul muzeului Delta Dunării în acelaşi birou cu colaboratorul (…) și obişnuieşte să iasă mereu din birou pentru a răspunde la telefon sau pentru alte motive. În timp ce lipseşte, cheia de la apartament rămâne în haină pe cuier. De menţionat că (…) s-a oferit singur să procure mulajul, fiind inspirat de faptul că într-o zi a controlat în buzunarul hainei obiectivului pentru a-i copia însemnările de pe agendă și a găsit în buzunar cheia de la apartament”, astfel era descrisă operațiunea de copiere a cheii. 

Securiștii mai susțineau despre „Kunta” că, „în general, în discuţii, evită abordarea unor probleme politice, iar în cadru mai restrâns a afirmat că în ţara noastră «se fac discriminări rasiale, presa nu publică toate evenimentele externe şi interne, iar referitor la democraţie că ar fi mai bine dacă ar exista mai multe partide politice de stânga şi de dreapta pentru afirmarea mai bună a spiritului democratic»”.

Măsuri de supraveghere întărite

Într-o notă din 12 ianuarie 1987, locotenentul Achim Iacob afirma următoarele despre „obiectivul” său: „Intenţionează să participe, cu lucrări, la diferite expoziţii internaţionale de pictură şi afirmă că întreţine corespondenţă cu străinătatea prin intermediul ambasadei.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

Face acest lucru deoarece autorităţile române i-ar cenzura comunicarea scrisă. În cerc restrâns face unele afirmaţii cu caracter tendenţios, afirmând că ţara noastră promovează o politică mare pe plan extern, dar pe plan intern am fi foarte săraci; presa nu publică toate evenimentele politice interne şi externe şi ar fi mai bine dacă în țara noastră ar exista mai multe partide politice de stânga si de dreapta pentru afirmarea mai bună a spiritului democratic”. 

Având în vedere acest raport, șefii Securității Tulcea au decis să întărească măsurile de supraveghere, urmarea fiind și decizia ca „în perioada deplasării unor diplomaţi străini pe raza judeţului Tulcea, în special de pe spaţiile african, francez sau elveţian, cât şi a unor cetăţeni străini suspecţi, acesta să fie pus în filaj, pe momente operative, în scopul stabilirii dacă iau legătura în direct sau legătura impersonală”.

În 20 iunie 1998, securistul Achim Iacob semna un alt raport în care preciza că, având în vedere preocupările şi comportarea țintei „Kunta”, „există suspiciuni că ar fi agent al unui serviciu de informaţii şi că ar desfăşura activităţi de culegere şi transmitere de informaţii”. Iacob propunea continuarea urmăririi informative, în scopul clarificării şi finalizării cazului.

„Toată corespondenţa cu străinătatea o realizează prin intermediul ambasadei, deoarece scrisorile pe care le-a primit până acum prin poștă i-ar fi fost controlate de organele de stat. Atât el, cât și soţia manifestă o teamă deosebită față de organele de miliţie și securitate, afirmând în permanență că sunt urmăriţi de aceste organe.

Totodată este foarte suspicios față de vecinii de apartament, cu care evită orice contact. De asemenea, evită să primească în vizită la domiciliul său orice persoană, chiar şi pe cele foarte apropiate (…). La domiciliu obişnuieşte să audieze posturi de radio străine, printre care Europa Liberă”, mai susținea ofițerul care coordona urmărirea artistului din Guineea și care primea informații de la „sursele” aflate în anturajul artistului.

Activitate specifică poliției politice

Curtea de Apel București a constatat „dincolo de orice dubiu rezonabil” implicarea activă a fostului angajat al Securității, Achim Iacob, în acţiunea informativă derulată împotriva cetățeanului străin stabilit în România. 

„Propunerile făcute au fost abuzive, justificate de considerente politice, iar nu de stricta respectare a normelor legale în vigoare, inclusiv a prevederilor Constituţiei României din 1965, sau a regulamentelor militare. Măsurile dispuse de pârât nu au avut ca motivaţie necesitatea apărării intereselor naţionale, astfel că analiza documentelor depuse de reclamant în probaţiune conduce la concluzia categorică a întrunirii ambelor condiţii legale pentru constatarea calităţii de lucrător al Securităţii.

În aceste condiții, activitatea pârâtului este specifică poliției politice, întrucât vine în sprijinul regimului totalitar comunist, fără a avea vreo legătură cu siguranța națională”, a susținut instanța de judecată, în hotărârea din 25 martie 2024.

Potrivit magistratului, ofițerul Securității a creat „un mecanism specific de supraveghere poliţienească extrem de intruziv în viaţa privată a celui urmărit şi o grevare a dreptului la viaţă privată, a exercitării libertăţii de exprimare, de opinie şi de conştiinţă, adică exact a acelor libertăţi care conturează personalitatea unui om, care dau măsura demnităţii acestuia, grevare care – în raport de sistemul de valori al celui vizat – poate echivala cu o suprimare efectivă a acestor libertăţi”.

Judecătorul a constatat că activitatea de poliție politică a presupus dirijarea de surse din apropierea persoanei urmărite, pentru cunoașterea opiniilor acesteia, interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice, percheziţia secretă, verificarea informativă specială, folosirea mijloacelor de tehnică operativă, filajul.

Toate acestea au presupus, în opinia magistratului, „grave imixtiuni în viaţa privată, încălcându-se dreptul la viaţă privată, astfel cum acesta a fost prevăzut în art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, dreptul la libertatea cuvântului, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965 și de art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, respectiv secretul corespondenței, prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965”. Fostul ofițer de securitate nu a depus niciun document la dosar în apărarea sa și nici nu s-a prezentat în fața instanței.

Soția: „Nu s-au liniștit încă lucrurile”

Victima nevinovată a Securității a devenit cetățean român în 1993 și a avut, timp de peste 30 de ani, o carieră bogată în realizări, în domeniul muzeografiei și artelor plastice. A decedat în 2021, ulterior, soția supraviețuitoare luând decizia de a merge la CNSAS pentru a vedea dosarul.

Femeia a declarat pentru Libertatea că soțul său nu a dorit niciodată să vadă cine au fost cei care l-au urmărit și supravegheat atâta vreme. Spune că a rămas surprinsă când a constatat că doar acest dosar are aproape 600 de pagini. 

„Am citit tot dosarul și m-am întrebat de ce să provoci atâta durere pentru că nu era nimic adevărat. Era urmărit doar pentru că era cetățean străin. Veneau, intrau în casă și puneau diferite dispozitive. Era urmărit peste tot în oraș. Dacă mergea în București, era tot timpul cineva cu el. Doar pentru că era străin, negru și atrăgea atenția. Au făcut foarte multe lucruri urâte și am suferit mult”, a spus soția, care a ținut să nu își decline identitatea pentru că „nu s-au liniștit încă lucrurile”. 

Aceasta spune că sunt mai multe dosare, doar că nu a putut să le citească, deocamdată, pentru că îi „provoacă multă durere”. „De la CNSAS mi-au comunicat că mai sunt și alte dosare. Poate într-o zi voi merge să le văd și pe acestea”, a mai spus soția bărbatului care a suferit atât de mult de pe urma acțiunilor represive ale Securității comuniste.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro