Deși „rămâne perplex”, el a acceptat după mai multe refuzuri să le schițeze pe cele două fete, relatează Mediafax.

Desenele lui Dincă poartă numele de „Prima” şi „Adoua”, fiind vorba despre Luiza Melencu, respectiv Alexandra Măceşanu, precizează procurorii DIICOT în rechizitoriul prin care Gheorghe Dincă a fost trimis în judecată.

Cum le-a desenat Gheorghe Dincă pe Luiza Melencu și Alexandra Măceșanu. Profilul e specific sadomasochiștilor sexual

Cum a desenat-o Dincă pe Luiza Melencu

Potrivit procurorilor DIICOT, în prima schiţă, desenul ocupă 45,3% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4. Lungimea părului ocupă 37,03% din înălţimea desenată a persoanei, apar două asimetrii dismorfice, iar personajului îi lipsesc urechile.

„Sprâncenele sunt uşor arcuite şi aduse spre rădăcina nasului, nu sunt prezente accesorii vestimentare, iar părul pare prins în coadă, cu o agrafă, cumva într-o parte (conform explicaţiilor lui Gheorghe Dincă). Capul este mai mare decât trunchiul, persoana prezintă un dezechilibru grafologic pe axa verticală la intersecţia sa cu axa orizontală”, se arată în rechizitoriul DIICOT.

sursă: rechizitoriul DIICOT

Potrivit Mediafax, Gheorghe Dincă le-a spus procurorilor că nu poate face un desen „frumos”. Oamenii legii i-au explicat că nu este important aspectul estetic și că „trebuie să se concentreze doar la cerinţa sarcinii de activitate”.

Depăşind blocajul, folosind doar pixul, inculpatul începe desenul persoanei de la cap, insistând asupra acestuia. Liniile sunt trasate fin, în gesturi scurte artistice, ca şi cum ar circumscrie aluziv persoana.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

„Punctul 1: desenul ocupă 45,3% din spaţiul foii ceea ce semnifică plăcere, importanţă afectivă, investiţie valorică acordată unei persoane mature din punct de vedere fizic, mai corpolentă. Punctul 2: plasare dominant în cvadrantul 1 trimite la resentiment, negativitate, ascundere şi victima ca expresie a unei idei care «a fost». Inculpatul se raportează cu ambivalenţă la victima sa. Punctul 3: lungimea părului, dispune de o semnificaţie psihosexuală specială subliniind feminitatea. Părul ocupă 37,03% din înălţimea persoanei desenate şi este dispus cumva într-o parte (spre stânga, privind dinspre victimă) în jurul unui chip zâmbitor”, menționează procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii constată că „expresia feţei îndreaptă atenţia asupra percepţiei unui spirit ludic, o fată vorbăreaţă/comunicativă, capabilă să-şi păstreze optimismul chiar şi în situaţii critice”.

Cea mai importantă trăsătură dismorfică constă în ruperea legăturii între cap şi corp, ceea ce, din punct de vedere proiectiv psihologic, denotă o particularitate a psihologiei inculpatului: victima este percepută ca neavând emoţii.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

Procurorii precizează că victima este dezumanizată.

Capul desenat puţin mai mare decât trunchiul sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai matură, abilă, cerebrală, calculată, mai adaptabilă, mai frumoasă. Personajului îi lipsesc urechile, ceea ce poate sugera prăbuşirea comunicării, indiferenţa la acţiunile victimei.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

Dincă a desenat-o pe Alexandra Măceșanu mai ușor

Atunci când i s-a cerut să o deseneze pe a doua victimă, pe Alexandra Măceșanu, Dincă a perceput totul „ca un joc”.

sursă: rechizitoriul DIICOT

„Trasarea liniilor nu se mai realizează cu fineţea cu care a fost desenată «prima». Presiunea scrisului este mai accentuată, tremorul este mai pregnant. Desenul ocupă 31,1% din spaţiul vital al colii de hârtie, format A4. Persoana este plasată exlusiv în cvadrantul 1, stânga-sus şi desenată cu culoare albastră. Lungimea părului, ocupă 42,1% din înălţimea desenată a persoanei”, constată anchetatorii.

Personajului îi lipsesc urechile. Lipsesc elementele sexuale diferenţiatoare. Victima poartă inele pe toate degetele de la mâini. Victima pare a fi încălţată. Sprâncenele sunt drepte.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

Având în vedere că desenul ocupă 31,1% din spaţiul foii, procurorii susțin că acest lucru semnifică o „coborâre a vârstei atribuite celei de-a doua victime, care are un aspect firav, copilăresc”.

Capul desenat relativ proporţional cu trunchiul sugerează ideea că inculpatul şi-a perceput victima mai mică de vârstă, mai versatilă. Personajului îi lipsesc urechile, ceea ce poate sugera indiferenţă la acţiunile victime.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

„Un element simbolic bine evidenţiat este aspectul grafic al tălpilor. Victima pare a fi încălţată, ”ca şi cum” ar fi gata de plecare”, se notează în actul de sesizare a instanţei.

Profilul lui Gheorghe Dincă, specific sadomasochiştilor

Din rechizitoriul DIICOT reiese că Gheorghe Dincă „a reuşit să diferenţieze foarte personal între victimele sale prin trăsăturile şi detaliile inserate, apropiindu-se destul de mult de victimele reale, dar realizând şi intercontaminări”

„În vectorul Sexualităţii, montajul inculpatului este tipic obsesional, cu trebuinţa de agăţare de un obiect de dragoste. Aflat într-o veritabilă «foame de dragoste»”, inculpatul oscilează în forţa cu care doreşte să îşi satisfacă trebuinţele erotice.”

Profilul este specific sadomasochiştilor sexual sau moral, în sensul necesităţii de a menţine aproape pe cineva, în acelaşi timp resimţind acest contact drept problematic prin aceea că baleiază pe linia persecutat-persecutor, dominant-dominat, a fi activ-a fi pasiv.

rechizitoriul procurorilor DIICOT:

Gheorghe Dincă şi Ştefan Risipiţianu au fost trimişi în judecată miercuri, pentru trafic de persoane, trafic de minori, omor calificat, viol şi profanare de cadavre.

 
 

Urmărește-ne pe Google News