Cum motivează Curtea de Apel condamnarea dată „Justițiarului de Berceni”: obligat să-i plătească fostei partenere daune morale mai mici decât în primă instanță

Condamnarea definitivă de la Curtea de Apel vine la aproape trei ani de când Diana, fosta parteneră a lui Costandachi, a depus plângere împotriva lui, pentru că o hărțuia, și la un an după ce Libertatea a relatat cazul pe larg. Toamna trecută, Diana a obținut primul ordin de protecție împotriva lui Alexandru Costandachi. Pe care acesta l-a încălcat la doar câteva ore după ce poliția i-a montat brățara de monitorizare.

Cazul a ajuns la Curtea de Apel după ce Justițiarul a contestat decizia primei instanțe, care a impus daune morale de 20.000 de lei.

A sunat-o de peste 80 de ori și i-a trimis zeci de e-mailuri de pe conturi diferite

Curtea de Apel arată, în motivare, ceea ce a constatat prima instanță, și anume că Alexandru Constandachi a urmărit-o de 13 ori pe Diana în două săptămâni, în perioada 15 – 30 septembrie 2020, de opt ori numai într-o singură zi, la distanță de câteva minute, s-a dus la ea acasă.

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

De asemenea, a sunat-o de 87 de ori, de la începutul lunii septembrie până în noiembrie, chiar și de câteva zeci de ori pe zi, de pe numărul său, ori cu număr ascuns. Judecătorii menționează și alte câteva apeluri pe WhatsApp de pe numere de telefon străine, închiriate online. În total, peste 100.

Constandachi i-a trimis și 33 de e-mailuri, mai scriu judecătorii, de pe 17 conturi diferite. Așa cum a arătat Libertatea, în primul e-mail, cu adresă formată din prenumele lor (dianaalex), i-a cerut să-l deblocheze pe WhatsApp și i-a spus că, dacă nu vorbește cu el, va continua cu mesajele. Alte e-mailuri, cu adrese formate în diverse forme tot din numele lor, conțineau amenințări subtile, în română și în engleză: „O să încep să vin din nou la tine și să încerc să vorbim”, „Știu că ești plecată zilele astea, dar te întorci”, „Anyway, îmi afirmi și mie aceste gânduri: m-ai înșelat, nu m-ai înșelat?”, „O să te caut și o să vorbim”, „Answer me sau mă întorc la noapte!”. În unele mesaje o amenința și o înjura pe Diana, în altele, îi făcea declarații de iubire.

Daune morale de 20.000 de lei în primă instanță

Instanța de fond a considerat că suma de 20.000 de lei drept daune morale, solicitată de Diana, este „echitabilă și proporțională cu suferințele psihice încercate de aceasta”.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

„Inculpatul o perioadă îndelungată de timp s-a prezentat la domiciliul persoanei vătămate, urmărind-o, determinând-o să plece la părinții săi pentru o perioadă de timp, contactarea în mod repetat, prin apeluri telefonice și mesaje pe diverse aplicații, folosind numeroase numere de telefon și conturi fictive, intensitatea cu care au fost percepute consecințele, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială (persoana vătămată a suferit în plan psihic urmare acțiunilor inculpatului, acestea afectând viața privată a părții civile – a fost nevoită să facă schimbări – să plece o perioadă de timp din București, la părinții săi, și-a instalat o cameră de supraveghere”, a arătat prima instanță.

Așa arată istoricul reținut de instanțele care l-au condamnat pe bărbat:

• A urmărit-o de 13 ori

„Astfel, în perioada 15.09.2020 – 30.09.2020 (respectiv de două ori la data de 15.09.2020, în intervalul orar 10:14 10:18 şi în intervalul orar 17:00 – 17:20, de opt ori la data de 18.09.2020, la orele 17:43, 18:05, 18:18, 18:38, 19:04, 19:35, 19:56, 20:41, o dată la data de 19:09.2020, ora 02:40, o dată la data de 28.09.2020, intervalul orar 15:03 – 15:04, o dată la data de 30.09.2020, intervalul orar 15:43 15:44), fără a avea un drept sau un interes legitim, a urmărit-o pe fosta sa parteneră, cu care a avut o relație de aproximativ 7 luni, prezentându-se în mod repetat la domiciliul acesteia”. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

• A sunat-o de 87 de ori

În perioada 09.09.2020 – 02.11.2020, „a contactat-o în mod repetat pe fosta sa parteneră: prin intermediul telefoniei mobile (2 apeluri efectuate în data de 24.09.2020 şi un apel în data de 21.09.2020, toate trei apeluri fiind efectuate de pe numărul său de telefon mobil, precum și 84 de apeluri telefonice cu număr ascuns efectuate în perioada 09.09.2020 – 28.10.2020, după cum urmează: 2 apeluri în data de 09.09.2020; 21 de apeluri în data de 10.09.2020; 30 de apeluri în data de 11.09.2020; 1 apel în data de 12.09.2020; 7 apeluri în data de 18.09.2020; câte 1 apel în zilele de 19,20,28,29,30 septembrie 2020; 1 apel în data de 01.10.2020; 2 apeluri în data de 03.10.2020; 1 apel în data de 04.10.2020; 5 apeluri în data de 06.10.2020; 2 apeluri în data de 07.10.2020; câte un apel în zilele de 9, 22, 24, 26, 27 octombrie 2020 și 2 apeluri în data de 28.10.2020);

• prin intermediul aplicaţiei Whatsapp [în perioada 24.09.2020 – 25.10.2020, a contactat-o folosind numărul său de telefon mobil, precum şi 15 numere de telefon de Whatsapp cu prefix de Ţările de Jos (+31), pe care le-a închiriat prin intermediul unei pagini de internet care oferea acest serviciu în schimbul unei sume de bani]”.

• I-a dat 33 de e-mailuri trimise de pe 17 conturi diferite:

În aceeași perioadă a contactat-o în mod repetat și prin e-mail (33 de e-mail-uri trimise persoanei vătămate, în datele de 9,11,12,14,18,19 și 21 septembrie, 1,2,3,7 şi 13 octombrie şi 1 și 2 noiembrie, mesaje ce au fost trimise de pe 17 conturi diferite), precum şi prin intermediul aplicației Facebook (distribuirea în data de 13.10.2020, de către inculpat, folosind contul fictiv „Justy Tibmla” a unei postări care cuprinde cuvinte jignitoare la adresa persoanei vătămate), apeluri şi mesaje care prin frecvenţă şi conţinut (încercarea obsesivă de a se împăca cu ea, precum şi jigniri la adresa acesteia exprimate în limba engleză)”.

„Toate acestea „i-au cauzat persoanei vătămate o stare de temere, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii (…) de hărţuire”, a notat instanța

Cum motivează Curtea scăderea sumei pentru daunele morale

În apelul formulat și judecat la Curtea de Apel București, Alexandru Costandanchi, a cerut anularea plății daunelor morale de 20.000 de lei către Diana, stabilită în prima instanță, pe motiv că aceasta „nu a dovedit existența vreunui prejudiciu moral sau materiale” care să justifice suma. 

Curtea de Apel menționează că, deși daunele morale nu trebuie să se transforme într-un soi de sursă de venituri pentru cei prejudiciați, ele trebuie să aibă totuși rol compensatoriu și nu pot fi acordate numai simbolic, ci să ofere victimei o „satisfacție echitabilă”. În același timp, subliniază instanța, când vine vorba de libertatea unei persoane, amenda penală nu poate fi calculată după o formulă matematică, ci pe criterii de echitate, în funcție de împrejurările în care a avut loc fapta, dar și după intensitatea și impactul asupra victimei.

„Ținând seama (…) și de împrejurarea că orice sumă de bani, oricât de mare ar fi, tot nu i-ar putea readuce încrederea în fostul partener, daunele morale care au fost stabilite în sarcina inculpatului, în cuantum de 20.000 de lei, reprezintă o compensație inechitabilă pentru prejudiciile nepatrimoniale suferite de acestea (…).”

Cine e „Justițiarul de Berceni”

Supranumit „Justițiarul de Berceni”, Alexandru Costandachi a ajuns să le vorbească elevilor din școli pentru că, după modelul „vigilante”, el susținea că le făcea dreptate unor fete ademenite și hărțuite pe internet, demascând prădători sexuali.

Toamna trecută, mai multe fete au postat mesaje pe Reddit în care au povestit că au fost hărțuite de Constandachi. În comentariile la postări, el a negat acuzațiile, iar câteva zile mai târziu, într-un clip pe YouTube, a recunoscut că a hărțuit-o pe Diana, dar „asta a fost dinamica relației”, iar Diana „asta a arătat că dorește”.

Și CAB notează faptul că „inculpatul a avut o atitudine cooperantă, recunoscând săvârşirea faptei şi în faza de urmărire penală şi în faza judecăţii, relatând organelor de urmărire penală momentele desfăşurării activității infracţionale”. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro