Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, a fost eliberat în 18 iulie, după ce a executat 2 ani și 11 luni din pedeapsa primită în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare.

Judecătorul de la Tribunalul București care a dispus eliberarea lui Dan Voiculescu arată în motivare, document obținut de Libertatea, că acesta a executat fracția de pedeapsă necesară pentru a se putea dispune o astfel de hotărâre, respectiv o treime din cei 10 ani de închisoare, a participat la activități educative, culturale și de consiliere psihologică, a fost recompensat, nu a fost niciodată sancționat disciplinar și nu are antecedente penale.

Instanța a arătat că Dan Voiculescu a executat 1.408 zile, dintre care 387 sunt considerate ca  executate pe baza muncii prestate și a formării profesionale, iar pentru a putea fi eliberat avea nevoie de 1.217 zile executate din cele 3.653 de zile (10 ani) pe care le avea de pe executat.

Magistratul a luat în considerare că Dan Voiculescu a lucrat în Penitenciarul Rahova, fiindu-i astfel considerate executate 387 de zile de închisoare, a avut un comportament adecvat normelor, a fost recompensat de 12 ori, a avut o atitudine decentă şi respectuoasă faţă de personalul unităţii și a menţinut relaţii neconflictuale cu celelalte persoane private de libertate. De asemenea, instanța a ținut cont de faptul că evaluarea psihologica a lui Dan Voiculescu a arătat că nu există elemente de risc, este stabil emoțional și cooperant.

În ce privește argumentele procurorilor că Dan Voiculescu nu trebuie să fie eliberat condiționat pentru că nu a dat dovadă de îndreptare a comportamentului și nu a plătit daunele stabilite de instanță, judecătorul de la Tribuinalul București a reținut motivarea instanței de fond, care a arătat că ”acesta nu este un criteriu legal de evaluare a comportamentului din detenţie”.

“Ceea ce trebuie să recunoască persoana condamnată este forţa juridică a hotărârii judecătoreşti definitive, acestuia fiindu-i interzis să se sustragă de la executarea pedepsei sau să sustragă bunuri de la executarea civilă, condiții ce au fost respectate astfel cum a rezultat din documentele depuse la dosar (procesul verbal nr.222/24.05.2017 al comisiei ), petentul s-a predat poliţiei în ziua emiterii mandatului de executatre a pedepsei închisorii şi nu au rezultat indicii că ar fi încercat să ascundă sau să sustragă bunuri de la executarea obligaţiilor civile, neexistând deci argumente în favoarea ideii că petentul ar fi nesocotit dispoziţiile hotărârii de condamnare”,  a mai reținut judecătorul Tribunalului București în motivarea deciziei de eliberare condiționată a lui Dan Voiculescu.

Judecătorul a mai arătat că nu poate fi reținută critica procurorilor privind nerespectarea obligației de plată a prejudiciului, pentru că legea în baza căreia a fost condamnat Dan Voiculescu, respectiv Codul penal vechi, nu prevede o astfel de obligație la momentul eliberării condiționate.

„Recuperarea acestor creanțe și identificarea lor prealabilă este dată în competență unor instituții ale statului, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie”, a menționat judecătorul în motivare.

Instanța nu a reținut în decizie nici contestația procurorilor DNA privind zilele considerate executate pentru cele 11 lucrări științifice scrise de Dan Voiculescu în penitenciar.

“Prima instanță învestită cu soluționarea liberării condiționate a reținut că pentru toate cele 11 lucrări elaborate petentul a obţinut câte 30 de zile câştig, aceste zile fiind acordate prin procesul-verbal al comisiei de liberare condiţionată din penitenciar, în baza art. 77 din Decizia nr. 619 din 14.10.2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind organizarea muncii persoanelor private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Procesele-verbale ale comisiei de liberare condiţionată prin care i s-au acordat petentului zile câştig, acte administrative individuale, se bucură de prezumţie de legalitate. Or, atât timp cât acestea nu au fost desfiinţate – a reținut instanța fondului –, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, instanţa nu poate să nu le ia în considerare şi să constate pur şi simplu că fracţia de pedeapsă nu este îndeplinită”, arată judecătorul în motivare.

Judecătorul mențonează că problema de fond a cauzei este dacă aceste lucrări au fost sau nu elaborate în penitenciar, în condițiile în care lipsesc dovezile privind redactarea lor și doar pentru unele există număr de ore lucrate și pontate, dar argumentează că nu instanța are competența de a verifica modul în care au fost contabilizate zilele considerate ca executate de ANP în cazul lui Dan Voiculescu.

La momentul deciziei de eliberare condiționată, Dan Voiculescu era internat de cinci zile la Spitalul Universitar de Urgență București, unde a fost dus pentru suspiciuni de ocluzie intestinală. La scurt timp după ce instanța a transmis Penitenciarului Rahova decizia de eliberare condiționată, Dan Voiculescu a plecat din spital, el declarând atunci că a avut un preinfarct pe intestin și că sigur trebuie să se opreze, pentru că o recidivă îi poate fi fatală.

Voiculescu mai spunea că i-au fost furați trei ani din viață, pe care nu îi va mai recupera niciodată, dar că va începe o luptă „pe viață și pe moarte, pe pușcărie” cu abuzurile.

Întrebat de prejudiciul din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, Voiculescu a spus: “Nu este niciun prejudiciu acolo, pentru că decizia 888 din 8 august va fi demontată de justiția română”.

Voiculescu este obligat ca, până la executarea efectivă a pedepsei, să respecte mai multe obligații, stabilite de instanță prin decizia de liberare condiționată. El va fi sub supravegherea Serviciului de Probațiune București, care va verifica modul în care acesta se va reintegra în societatea, sursele sale de venit și va ține evidența plecărilor sale sau schimbările de domiciliu.

Dan Voiculescu a putut fi eliberat condiționat în condițiile în care are peste 60 de ani și Codul penal vechi, în baza căruia a fost judecat, prevede că punerea în libertate poate fi decisă de instanță dacă deținutul a executat o treime din pedeapsă.

Aproximativ 60 de milioane de euro trebuie recuperați de la cei condamnați în dosarul ICA, instanța dispunând la momentul condamnării confiscarea mai multor imobile de la Dan Voiculescu și de la ceilalți inculpați, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco.

Judecătorii au dispus ca de la Dan Voiculescu să fie confiscate, printre altele, un imobil de pe Şoseaua Kiseleff, în valoare de aproximativ 250.000 de euro și peste 3,5 milioane de dolari, din conturile firmelor la care acesta figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, atât cele din ţară, cât și din străinătate.

În 8 august 2014, Dan Voiculescu a fost condamnat la la zece ani de închisoare, în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, fostul director al ICA Gheorghe Mencinicopschi și fostul director al ADS Corneliu Popa au primit pedepse de câte opt ani de închisoare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, a fost condamnat la şapte ani de închisoare. În septembrie 2016, Gheorghe Mencinicopschi a fost eliberat condiţionat.

 
 

Urmărește-ne pe Google News