Cum ne afectează tăierile ilegale și schimbările climatice din Brazilia? „Depindem la nivel global de pădurile tropicale”

Lula da Silva, 77 de ani, și-a început în ianuarie mandatul de președinte al Braziliei, după ce l-a învins în alegeri pe Jair Bolsonaro. Da Silva, unul dintre fondatorii Partidului Muncitoresc, a mai avut anterior două mandate de președinte și acum a fost reales după 12 ani. 

Întâmpinat ca „un star rock” la conferința de mediu

Cu toate că de-a lungul timpului acesta a fost implicat în scandaluri de corupție, participanții la conferința Națiunilor Unite pe probleme climatice l-au primit acum cu brațele deschise. 

„Întâmpinat ca un star rock, Lula al Braziliei promite să protejeze Amazonul”, titra Reuters la finalul lui 2022. „Brazilia a revenit pe scena mondială, spune Lula la summitul privind clima”, scria și BBC. 

Faptul că două treimi ale pădurii amazoniene se întind pe teritoriul Braziliei face din această țară un jucător important în lupta împotriva schimbărilor climatice, potrivit Consiliului pentru Relații Internaționale, think tank din Statele Unite. Această pădure tropicală, specifică mediilor umede și calde, ocupă 6,7 milioane de kilometri pătrați în America de Sud. 

Seceta, temperaturile crescute, incendiile de vegetație și inundațiile se numără printre efectele schimbărilor climatice vizibile în toată lumea. 

Recomandări

Cum au făcut praf Constituția niște judecători CCR? Cazul Șoșoacă nu e despre Șoșoacă

Pădurea amazoniană, scrie The Economist, absoarbe anual 1,5 miliarde de tone de dioxid de carbon, o sursă majoră de poluare care dă peste cap clima. 

„Motorul hidrologic al Amazonului joacă un rol relevant în menținerea climei globale și regionale. Apa eliberată de plante în atmosferă prin evaporare și prin transpirația plantelor și în ocean, prin râuri, influențează clima mondială și circulația curenților oceanici”, explică și WWF, ONG internațional pentru protecția mediului.  

Tăierile ilegale însă pun în pericol pădurea amazoniană și viitorul climatic, a spus, într-un interviu pentru Libertatea, Vlad Zamfira, autorul mai multor articole despre politici internaționale climatice. 

Libertatea: De ce sunt importante politicile climatice ale Braziliei? Ce impact pot avea acestea asupra Europei și implicit a României?

Vlad Zamfira: În primul rând, politicile climatice ale Braziliei sunt foarte importante din perspectiva economiei sale. Este una dintre cele mai mari economii ale lumii (pe locul 12, potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, n.r.).  

Recomandări

O mașină s-a răsturnat la intrarea în Pasajul Lujerului, din București, pe linia de tramvai 41 | VIDEO

De asemenea, Brazilia adăpostește majoritatea pădurilor Amazonului. Lumea se întreabă de ce cineva din Europa sau din România ar trebui să stea un pic cu ochii pe situația din Brazilia. Ce se întâmplă în Brazilia ne poate afecta și pe noi. În mare măsură depindem, la nivel global, de aceste păduri tropicale, nu doar din Brazilia, ci și din alte state precum Congo (Africa) și Indonezia (Asia). 

– Ce înseamnă că depindem de ele?

– Pădurile Amazonului, de exemplu, sunt considerate niște „plămâni” ai planetei, din perspectiva captării gazelor cu efect de seră, în principal dioxid de carbon (reduc astfel poluarea, n.r.). Avem puține arme la îndemână să luptăm cu efectele schimbărilor climatice pe care le observăm în prezent. Una dintre aceste arme sunt pădurile. 

În Brazilia, decenii bune defrișările au reprezentat o problemă extraordinar de mare. La sfârșitul anilor 90, aproape 20.000 de kilometri pătrați se defrișau anual. Nu aveau impact doar asupra mediului – pun în pericol calitatea aerului și a apelor -, ci și asupra comunităților indigene și a ecosistemelor locale, nu mai zicem de miile de specii de plante și animale unice…

Un motiv pentru aceste defrișări a fost agricultura. Brazilia e o mare producătoare de carne de vită și are nevoie de pajiști pentru animale. Dar aceste metode de defrișare nu sunt reglementate și duc la declanșarea unor incendii de vegetație (pădurea intactă reține umezeală, dar după intervenția omului, vegetația se usucă, n.r.). Am văzut mai ales în 2019.

Recomandări

Ce sunt învățați liberalii să spună despre „criza” din coaliție, Șoșoacă și Lasconi

„Abia acum se reevaluează pagubele produse în acea perioadă a mandatului lui Bolsonaro” 

– Într-un articol pe care l-ați scris pentru site-ul Infoclima ați precizat că defrișările ilegale au crescut cu peste 52% în timpul mandatului lui Jair Bolsonaro, președinte între 2019 și 2022, comparativ cu perioada administrațiilor precedente. 

– Mandatul lui Bolsonaro (fondatorul grupului de extremă dreaptă Alianță pentru Brazilia, n.r.) a fost destul de complicat, el era susținut de marile companii agricole și petroliere. Bolsonaro zicea că voia să eficientizeze structurile de stat menite să protejeze pădurile Amazonului. Dar a fost demonstrat, în urma mai multor anchete în Brazilia, că angajații acestor companii de stat erau sub presiuni politice enorme pentru a nu cheltui, de fapt, bugetele alocate. În plus, în pădure nu mai erau prea mulți paznici, iar defrișările ilegale puteau să continue neperturbate.

Ceea ce a provocat multe reacții la nivel global, fiindcă exista acel fond amazonian, The Amazon Fund, un mecanism internațional de suport, pentru ca Brazilia să poată monitoriza și să prevină defrișările ilegale. Țări precum Danemarca, Norvegia și Germania au contribuit cu sume destul de importante până când Bolsonaro a devenit președinte și a dizolvat comitetul tehnic al fondului. Acele țări au văzut că e inutil să mai pompeze bani într-un sistem în care nu mai știu ce se întâmplă. Abia acum se reevaluează pagubele produse în acea perioadă a mandatului lui Bolsonaro.    

Cu Lula da Silva (Partidul Muncitoresc) redevenit președinte, ministrul norvegian al mediului a declarat că dorește să restabilească parteneriatul climatic cu Brazilia și se pare că fondul amazonian revine. E un semn foarte bun. 

– Credeți că președintele Lula da Silva va lua măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice?

– Cel mai bun indicator e să vedem ce a făcut în primele sale mandate; a avut două consecutive, în perioada 2003-2007 și 2007-2011. 

Una dintre cele mai bune măsuri pentru oprirea defrișărilor a fost codul forestier brazilian, plan de prevenire și control, și rezultatele s-au observat aproape imediat. 

În 2003 erau peste 25.000 de kilometri pătrați de defrișări, dar în 2005 am văzut deja o scădere bruscă cu peste o treime a defrișărilor, ajungând la un minim istoric în 2012, sub 5.000 de kilometri pătrați.

Aliații fostului președinte Bolsonaro au înregistrat victorii destul de importante în camerele decizionale. De care depinde, în mare măsură, și finanțarea unor agenții precum Ibama (Institutul brazilian de mediu și resurse naturale regenerabile). 

Aici pare să fie o diferență față de primele mandate în care Lula da Silva avea un climat mult mai prietenos. 

Un pact cu Indonezia și Congo, și acestea țări cu păduri tropicale 

– Cât de relevante mai sunt conferințele COP (conference of the parties) ale Națiunilor Unite privind schimbările climatice? Se fac pași concreți? 

– Și noi, la Infoclima, am acoperit ultimele două COP-uri. Am avut multe discuții în sfera teoretică, ce am putea să facem, iar prezența lui Lula a fost un semn de bun augur. 

Acesta a semnat un pact în care Brazilia, Indonezia și Congo își iau angajamentul să-și protejeze pădurile – cele trei țări adăpostesc peste jumătate dintre pădurile tropicale ale planetei. Una dintre modalitățile de finanțare propuse a fost în cadrul unui program al Națiunilor Unite, UN-REDD, pentru reducerea emisiilor și a degradării pădurilor. 

Urmărește-ne pe Google News