Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024. Ce spun studiile

Studiile anterioare s-au concentrat în mare parte asupra efectelor negative ale trecerii în primăvară la ora de vară asupra somnului oamenilor, a performanței cognitive și a tendinței la accidente, dar se știe puțin despre impactul schimbării din toamnă – sau despre modul în care aceste evenimente bianuale ne afectează.

„Sunt interesat să încerc să înțeleg cum se simte atunci când viața de zi cu zi este perturbată de o forță externă: simți că ai mai mult sau mai puțin timp și niveluri mai mari sau mai scăzute de bunăstare?” este întrebarea profesorului Ruth Ogden de la Universitatea Liverpool John Moores, care conduce studiul.

Cum ne afactează trecerea la ora de iarnă 2024. „Viețile noastre sunt structurate de un ceas”

„Timpul este un element extrem de trecut cu vederea al psihologiei. Viețile noastre sunt structurate de un ceas și cu toții avem o reprezentare internă a timpului, dar înțelegem foarte slab modul în care oamenii percep timpul și dacă am putea modifica experiențele oamenilor în timp pentru a crea îmbunătățiri ale bunăstării”, se arată în studiu.

Studiul face parte dintr-un proiect mai larg care explorează modul în care perturbările externe pot afecta simțul timpului al oamenilor. Ogden a devenit interesată de acest domeniu de cercetare după ce a fost implicată într-un accident de mașină la universitate, în timpul căruia a experimentat un sentiment de încetinire a timpului.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ce se întâmplă cu persoanele care luptă cu durerea cronică

De atunci, ea a investigat modul în care alte evenimente importante din punct de vedere emoțional – inclusiv pandemia Covid – pot distorsiona percepția oamenilor asupra timpului.

„Am descoperit că oamenii care se descurcau bine și aveau niveluri mai scăzute de anxietate, depresie sau stres au experimentat o izolare relativ rapidă, în timp ce persoanele care au avut o izolare lentă erau aceia care erau mai izolați social, deprimați sau mai puțin mulțumiți niveluri de interacțiune socială”, a spus Ogden.

Cercetări separate au descoperit că persoanele care se luptă cu durerea cronică experimentează și un simț distorsionat al timpului. „Ridică această idee interesantă că experiența noastră de timp este încorporată în traume”, a spus Ogden.

Studiul este deschis tuturor adulților din Marea Britanie și presupune completarea unui sondaj online despre viața lor de zi cu zi și presiunea pe care o întâmpină. Poate fi finalizat fie în timpul săptămânii înainte de trecerea la ora de iarnă, fie după schimbarea ceasului.

Teoria profesorului Patricia Kingori, sociolog la Ethox

O întrebare la care Ogden și colegii ei speră să răspundă este dacă grupurile marginalizate social sau cei care se confruntă cu presiunea timpului, cum ar fi părinții ocupați, experimentează schimbarea ceasului diferit față de oamenii care au mai mult control asupra timpului lor.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Suntem deosebit de interesați de relația dintre timp și putere și de modul în care, atunci când alți oameni dețin controlul asupra timpului, acesta poate crea diverse tipuri de nedreptate pentru anumite grupuri”, a spus profesorul Patricia Kingori, sociolog la Ethox din cadrul Universității Oxford.

„Atunci când oamenii au suferit traume, nu sunt în măsură să își mobilizeze resursele”

De exemplu, Kingori și colegii brazilieni lucrează cu femei ai căror copii se confruntă cu probleme pe termen lung ca urmare a contractării virusului Zika. Conform dreptului internațional, există doar o scurtă fereastră în care astfel de persoane pot depune o cerere împotriva statului, „cu toate acestea, atunci când oamenii au suferit traume, deseori nu sunt în măsură să își mobilizeze resursele pentru a face lucrurile la timp pentru a respecta acest termen limită. Chiar dacă s-ar putea, de asemenea, să simtă că timpul a încetinit”, a spus ea.

Un alt exemplu este presiunea societății pe care multe femei o simt pentru a avea copii într-o perioadă foarte îngustă a vieții lor fertile – în general, între jumătatea anilor 20 și mijlocul anilor 30.

„Am lucrat atât cu mame adolescente, cât și cu femei în vârstă care frecventează clinicile și unul dintre lucrurile interesante este că, în ambele cazuri, femeile au simțit adesea că au fost surprinse la ‘momentul greșit’, chiar dacă din punct de vedere biologic, ar putea avea copii”, a spus Kingori.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

„Controlul timpului este un fel de putere blândă care acționează asupra noastră în moduri care ne pot face adesea să ne simțim în întârziere, inadecvați sau nepotriviți, și totuși adesea nu o vedem ca pe o formă de putere”, a mai precizat Patricia Kingori.

Concluzia lui Ruth Ogden

Scopul pe termen lung al proiectului este de a identifica strategii care ar putea ajuta la abordarea unor astfel de inegalități, care ar putea duce la îmbunătățiri ale bunăstării individuale și societale.

„Pentru mine, schimbarea ceasului ne oferă o mică perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă atunci când timpul se schimbă pentru toți ceilalți, dar nu s-a schimbat în același mod pentru tine sau când societatea îți impune anumite restricții. De asemenea, ridică idei interesante, cum ar fi să avem un drept uman pentru timp?”, a spus Ruth Ogden.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro