Metodele prin care ne păcălesc companiile cu legea în mână. Cinci lucruri la care trebuie să fim atenți când facem cumpărături

Când a cumpărat biletul, i-a apărut o căsuță de la Booking.com cu cazări. I se spunea chiar că are parte de o reducere de circa 200 de lei, însă după ce a verificat pe site-ul Booking, a constatat că de fapt prețurile oferite erau cu 30-40% mai mari la aceleași cazări. Aceeași clădire, aceleași poze! 

Diferea doar site-ul: într-un loc era pe site-ul Wizz cu o căsuță de Booking, iar dincolo era direct pe pagina Booking! Prețul era de 1.713 de lei într-o parte, versus 1.202 lei în cealaltă.

Imoral, nu ilegal

Sorin Mierlea, președintele INFOCONS – o asociație axată pe protecția drepturilor consumatorilor, spune că această practică este imorală, dar nu și ilegală.

„Este ca și cum ești într-o benzinărie și un sendviș costă dublu față de cât ar fi decât dacă ai lua același sandviș din altă parte. Sau cât costă carburantul față de altă benzinărie din aceeași rețea. Inclusiv la unele magazine costă mai mult un produs dacă au mulți clienți zilnic, decât la unele cu mai puțini, chiar dacă sunt din aceeași rețea de supermarketuri”, explică Mierlea.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Wizz Air spune că politica de prețuri a Booking nu depinde de ea.

„Wizz Air le oferă clienților săi, ca beneficiu suplimentar, posibilitatea de a rezerva cazarea prin intermediul partenerului său Booking.com. Așa cum este prezentat pe website-ul Wizz Air și pe website-ul partenerului Booking.com, 5% din valoarea rezervării este returnat în contul clientului WIZZ sub formă de credit WIZZ, dacă clientul a furnizat adresa de e-mail corectă și numărul de cont WIZZ pe site-ul Booking.com. Politica de prețuri aplicată pentru cazare este decisă de Booking.com și nu putem comenta în numele lor”, arată reprezentanții companiei.

Libertatea a contactat și Booking pentru a oferi explicații, dar nu a răspuns până la acest moment.

Tehnici de gamificare: roata norocului cu premii, cronometre și mesaje că și alți clienți se uită la produs

Dar acesta nu este singurul mijloc legal prin care companiile încearcă să scoată mai mulți bani de la clienți.

Mierlea avertizează cu privire la un fenomen recent: folosirea de către comercianți a tehnicilor de gamificare.

Inițial folosite în special de aplicațiile și site-urile de pariuri, acestea au început să fie folosite și în cazul retailului.

Dacă ați intrat pe un site sau o aplicație unde mai întâi trebuie să învârtiți o roată a norocului pentru a câștiga premii pe loc, atunci aceasta este o astfel de tehnică. Însă premiile câștigate nu pot fi folosite deodată, ci doar de la anumite valori în sus pentru comenzi. 

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

În alte dăți există un cronometru care zorește clienții să facă achiziția pentru a nu pierde promoția.

De asemenea, mai apar și mesaje de genul „256 de vizitatori se uită în acest moment la produs” sau altele care avertizează că bunurile se află și pe lista altora.

De cele mai multe ori, astfel de mesaje apar pe site-urile din China, dar multe au fost preluate și de comercianți din România.

ANPC recunoaște că oamenii nu pot verifica datele

Libertatea a întrebat Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cum pot verifica clienții dacă aceste mesaje sunt reale și dacă aceste practici sunt corecte.

Instituția spune că utilizatorii nu pot verifica veridicitatea informațiilor prezentate, dar că toți comercianții trebuie să respecte un set de reguli.

Potrivit ANPC, în cazul în care site-urile sunt din România, acestea trebuie să respecte următoarele condiții, conform legii:

– Operatorii economici trebuie să afișeze informații cu privire la perioada de desfășurare a promoției, perioada de valabilitate a ofertei sau a prețurilor.
– ANPC solicită documente probatorii cu privire la informațiile expuse pe site-urile profesioniștilor.
– Legislația prevede ca obligatorii expunerea de către profesioniști a informațiilor cu privire la perioada de desfășurare a promoției, perioada de valabilitate a ofertei sau a prețurilor.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Există însă riscuri, dacă luăm ceva din afara spațiului comunitar.

Achiziționarea de produse din afara UE se realizează de consumatori prin acceptarea legislației țării în care se încheie contractul de vânzare.

ANPC:

Libertatea a scris recent despre promoțiile agresive pe care le face site-ul Temu, deținut de grupul chinezesc PDD Holdings.

„În cazul site-urilor din UE, ANPC poate trimite către statele membre solicitări de informații sau de luare de măsuri, în cazuri în care operatori economici cu sediul în respectivele ţări au prezentat suspiciunea de a încălca sau au încălcat legislaţia de protecţie a consumatorilor în cazul comercializării de produse și servicii”, mai arată ANPC.

ANPC a amendat anul trecut două sucursale Wizz Air din România cu 60.000 de lei din cauza amânării zborurilor și a nerezolvării reclamațiilor de la clienți.

Reorganizarea rafturilor

O altă tehnică prin care consumatorii sunt făcuți să cheltuiască mai mult decât își propun o reprezintă reorganizarea totală a magazinelor fizice.

Dacă ați mers vreodată într-un hipermarket sau supermarket și unde știați înainte că era apa acum sunt electronicele, atunci asta este.

Retailerii reorganizează odată la câțiva ani tot magazinul „pentru optimizarea spațiului”, însă de fapt urmăresc să-i facă pe clienți să petreacă tot mai mult timp printre rafturi, spune un fost responsabil din domeniu. 

„Ți se mai prinde câte ceva de mână…”, spune acesta, care completează că retailerii monitorizează cu atenție traficul și timpul mediu petrecut de clienți în magazin.

Mierlea spune însă că aceste reorganizări au și o latură bună, deoarece prezintă clienților produse la care altfel nu ar ajunge.

„Banii sunt la noi în buzunar”

Expertul precizează însă că, indiferent de tehnicile retailerilor, la final tot consumatorul este cel care trebuie să fie responsabil de cum cheltuie banii.

„Este același lucru ca și la promoțiile de Black Friday de iarnă, de primăvara, de vară, de tot anul… Dacă suntem atenți, vedem că multe dintre aceste reduceri nu sunt, de fapt, reduceri. Banii sunt însă la noi în buzunar, noi trebuie să fim atenți”, spune Mierlea.

Acesta avertizează că există mai multe modalități prin care consumatorii pot fi păcăliți.

1. Produse neconforme. „Sunt cazuri de produse autentice, dar care au probleme pe anumite loturi, iar acestea trebuie retrase. Consumatorii trebuie să verifice, pe site-ul INFOCONS există toate alertele europene”, avertizează Mierlea.
2. Produse contrafăcute. „Nu corespunde ce este pe produse cu realitatea, nu doar din punctul de vedere al proprietății intelectuale, dar și al ingredientelor. Vorbim aici de medicamente contrafăcute, parfumuri etc., care pot să-ți dea bube sau chiar cancer. De asta trebuie să cerem mereu bon, ca să existe o trasabilitate”, completează acesta.
3. Să cumpere de la companii cu rezidență în Uniunea Europeană. „Atenție la cele cu sediul în China, precum Temu sau Shein. La bilete de avion, chiar dacă există companii cu sediul în Europa, ar fi mai bine să comandăm biletele prin intermediul unei agenții românești de turism, pentru că ne pot da rapid banii”, punctează el. Acesta sfătuiește consumatorii să verifice companiile pe site-ul Ministerului Finanțelor. „Dacă pe site-ul său compania vinde ochelari de soare de la mărci celebre, dar la Finanțe apare că activează în construcții, atunci ar trebui să ne punem un semn de întrebare”, avertizează el.
4. Dimensiunea și greutatea produsului. „Ne putem trezi că am comandat un fotoliu de piele, dar când vine constatăm că este pentru căsuța de păpuși. La fel, să fim atenți ce semnăm”, mai spune acesta.
5. Când luăm produse agroalimentare trebuie să fim atenți la conținutul de sare, zahăr și aditivi, punctează șeful Infocons.

„Banii noștri sunt ore lucrate, sunt viața noastră și nu ar trebui să o aruncăm la gunoi”, conchide expertul, care le cere consumatorilor să raporteze orice escrocherie pățită.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro