ComenteazăRegiotrans și Transferoviar reușesc să fure CFR-ului clienți chiar cu vagoane vechi de peste trei decenii cumpărate de la compania de stat, în timp ce Softrans și Astra Trans Carpatic apelează la trenuri noi și vagoane cu duș. Libertatea a testat, în ultimele săptămâmi, condițiile din trenuri private și cele de stat pe rutele dintre Capitală și Galați, Constanța și Brașov și vă prezintă o parte dintre condițiile de care se lovesc pasagerii când urcă într0un tren privat sau al CFR.
Când a pornit competiția
Începind cu anul 2004, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA poate închiria o parte din infrastructură feroviară neînteroperabilă către alte persoane juridice reprezentând operatori de transport public de călători și/sau de marfă. Astfel au apărut primii operatori privați de transport feroviar public de călători.
Reamintim că toate companiile de transport persoane pe cale ferată primesc subvenții de la Ministerul Transporturilor. Pentru anul în curs, CFR-ul va încasa 1,360 miliarde de lei, Regiotrans – 150 de milioane de lei, Interregional – 29 de milioane de lei, Transferoviar Călători – 86 de milioane de lei, Softrans – 16 milioane de lei.
În ceea ce privește numărul de călători, CFR a înregistrat 52,89 milioane de pasageri transportați. Companiile private, cu mult mai puține rute, estimează că au transportat între 5 și 10 milioane de români în cursul anului trecut.
Prețuri
Prețurile privaților sunt mai ieftine, în majoritatea cazurilor, decât cursele rapide ale companiei de stat. Pe ruta București-Galați (sau retur) un bilet la privat este de 38,5 lei, iar la CFR costul variază între 30 și 70 de lei. Din Capitală spre Constanța, un bilet la privat costă 40 de lei, iar la CFR 59,6 lei. De la București la Brașov, prețul costă 24 de lei pentru un tren privat, la stat pleacă de la 24 și ajunge la 48,6 lei.
Un singur naș pe tren
Dacă la CFR politica este ca fiecare vagon să aibă propriul control, firmele private au ales să aibă un singur naș chiar dacă locomotivele trag și cinci vagoane. În unele cazuri, controlul este însoțit și cu agent de pază. “Nu am avut incidente și de obicei am considerat că un singur control se descurcă foarte bine la trei-patru vagoane, chiar dacă sunt pline cu pasageri”, ne-a explicat un reprezentant al unei companii private.
Nu merge la mica înțelegere
În trenurile private nu se poate merge cu Nașu. Biletele sunt controlate de două ori pe fiecare cursă. O dată de controlor, la pornire, și o dată pe traseu, la supracontrol. În cele ale CFR-ului, am putut merge și fără bilet, la mica înțelegere cu un controlor care în loc să ceară peste 50 de lei s-a mulțumit să bage în buzunar 20 de lei.
Perdele parfumate
Deși o mare parte din vagoanele companiilor sunt sunt vechi, ele au fost recondiționate și arată mai bine decât vagoanele noi ale celor de la CFR. Chiar și draperiile de la ferestrele trenurilor sunt proaspăt spălate și miros a parfum. În schimb, în liniile denumite săgețile albastrele ale CFR-ului draperiile sunt pline de praf.
Scaune curate
Fotoliile din trenurile CFR sunt îmbâcsite de praf, transpirație și alte mirosuri de evitat. În vagoanele private, fotoliile, chiar dacă nu sunt modern, sunt curățate și uneori parfumate.
Fără aer condiționat
La acest capitol, trenurile de stat și cele private stau la fel de prost. Trenurile vechi recondiționate ale privaților au instalații care cedează repede. Cu toate acestea, sunt și trenuri moderne, pe rutile spre Craiova, Constanța și Arad, unde instalații de aer condiționat funcționează și pe trenurile private.
Fără întârzieri
Spre exemplu, pe ruta București-Galați, trenurile de stat au avut întârzieri și de 20 de minute pe o vreme perfecta, nici caniculă, nici frig. În schimb, trenul privat a reușit să ajungă la timp chiar și pe vremea de iarnă.
Conform legislației europene, la o întârziere de o oră, călătorul primea 25% din prețul biletului, iar la două ore – 50%. „Toate aceste măsuri implică un efort investiţional care nu poate fi realizat”, se arată în inițiativa Ministerului Transporturilor. Ministerul Transporturilor a propus amânarea aplicării normelor Comisiei Europene (CE) până în 2019, urmând ca această inițiativă să fie aprobată de Executiv. Normele trebuie să fie aplicate din această lună.
Normele europene privitoare la astfel de daune au intrat în vigoare în majoritatea statelor UE încă din 2009. Atunci, România a cerut o amânare de cinci ani. Regulamentului CE prevede că maximum zece ani poate fi păsuit un stat, astfel încât cel mai târziu din 2019 CFR va avea obligația să plătească despăgubiri. În caz contrar, țara noastra va fi sancționată cu un infringement care poate duce la blocarea fondurilor europene.
Cât întârzie CFR-ul
În medie, în baza unor analize la nivelul anului 2010, toate trenurile din România au adunat împreună peste 46.000 de ore de întârziere. Tradus în ani, asta înseamnă cinci ani și patru anuală pentru trenurile CFR. Media este de cinci minute de întârziere pentru fiecare garnitură.
Ca o comparație, trenurile rapide din Japonia înregistrează anual, în total, întârzieri între 36 de secunde și până la două minute conform rapoartelor Central Japan Railway Company.