Cum poate fi prevenită violența în școli prin jocuri: „Nu toată lumea pornește de la aceeași linie de start”

„Se râde de băieții care plâng. De exemplu, noi am avut un caz, un băiat de la noi, mama lui a murit și deseori când erau subiecte despre mama, el plângea și băieții râdeau că plânge și nu îi înțelegeau situația. Mai mult, interveneau fetele și le spuneau la băieți să se oprească”, a povestit o elevă în cadrul proiectului ACTIV (acționează împotriva violenței). 

Proiectul l-a inițiat acum doi ani ONG-ul Terre des hommes și s-a desfășurat, între timp, în 5 școli din Republica Moldova și în 15 din România – în județele Dolj, Olt, Gorj, Bacău și București.  

200 de elevi între 11 și 15 ani au participat la activități de conștientizare ținute voluntar de profesorii lor și, printre altele, au decorat pereții școlilor cu mesaje antiviolență. Astfel, cuvintele și întrebările lor precum „Ce anume ne face speciali?” au ajuns la mulți alți colegi.

Unul dintre exercițiile la care au luat parte elevii se numește „Poșta prieteniei”. Într-o căsuță puteau să lase pictograme triste, iar din alta să ia unele vesele, să-și lase practic în urmă apăsările. 

„E foarte ușor să avem violență împotriva cuiva, dacă nu îi înțelegem situația”

Ana Vlădescu, coordonatoarea ACTIV, a prezentat la o conferință de presă un alt exercițiu care a avut impact pozitiv asupra elevilor.

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

„Te face să-ți dai seama că nu toată lumea pornește de la aceeași linie de start”, a explicat aceasta.  

Elevilor li se propune să intre în pielea unor personaje. De pildă: un băiat dintr-o comunitate tradițională de romi, dintr-o familie numeroasă fără posibilități, iar fata de la oraș, dintr-un cartier bogat. 

Se așază toți în același punct, iar dacă sunt de acord cu diverse afirmații citite de profesor, fac un pas în față. Dacă nu, rămân pe loc. 

Printre afirmațiile respective se numără următoarele: „Pot să mă întorc acasă în siguranță noaptea”, „Am acces la educație de calitate până la nivel universitar”, „Știu să citesc și să scriu”, „Dacă doresc, pot să călătoresc neîngrădit”, „Dacă doresc, pot să mă căsătoresc sau să nu mă căsătoresc”. 

La sfârșitul exercițiului, unii participanți sunt mult mai în față decât alții, a explicat Ana Vlădescu. „În momentul în care te uiți în spate, e ca o lovitură de empatie. Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a mai spus coordonatoarea proiectului.  

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

Aceasta a mai amintit că „e foarte ușor să avem violență împotriva cuiva, dacă nu îi înțelegem situația”. 

Continuarea articolului, pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro