Tendințele ridică următoarea întrebare: poate inteligența artificială să faciliteze adoptarea săptămânii de lucru de patru zile?
Conform unui articol al CNBC, specialiștii au păreri diferite în legătură cu acest subiect. Spre exemplu, Kelly Daniel, director al companiei Lazarus AI, susține că inteligența artificială ar putea contribui la adoptarea săptămânii de lucru de 4 zile: „Modelele AI devin mai «inteligente». Ele devin mai capabile”.
Date concrete privind impactul inteligenței artificiale asupra productivității la locul de muncă au fost prezentate de Rebecca Hinds, șefa Work Innovation Lab: În cazul celor care recurg zilnic la astfel de instrumente, „89% raportează creșteri de productivitate”.
Totuși, Hinds precizează că beneficiile sunt semnificativ mai mici pentru cei care utilizează inteligența artificială (AI) mai rar.
Această discrepanță face dificilă aprecierea eficienței reale a AI la nivel organizațional. Hinds a subliniat că pentru implementarea cu succes a săptămânii de lucru de patru zile, „toată lumea va trebui să beneficieze de pe urma tehnologiei și să fie capabilă să utilizeze tehnologia în mod eficient”.
Trei scenarii posibile
Una dintre principalele provocări în folosirea AI la locul de muncă și implementarea săptămânii de lucru de patru zile este reticența organizațiilor la schimbare. Hinds susține că „firmele sunt confortabile cu status quo-ul”.
Totodată, Mark Riedl, profesor la Georgia Institute of Tehchnology, a prezentat trei scenarii posibile în cazul companiilor care adoptă AI:
Primul ar fi reprezentat de menținerea productivității: „Ne așteptăm să aveți aceeași productivitate în fiecare săptămână. Și dacă puteți face asta în patru zile în loc de cinci, este minunat. Mergeți acasă”.
Al doilea ar fi reprezentat de redistribuirea timpului economist: firmele ar putea cere angajaților să-și dedice timpul altor activități și să lucreze la fel de mult.
Eliminarea unor posturi: inteligența artificială ar putea fi utilizată pentru a face treaba unor angajați.