Cum poate o strategie de infrastructură verde să îmbunătățească viața în localitățile României. De ce marile orașe ale țării sunt restante la acest capitol

Legislația națională prevede că localitățile urbane trebuie să aibă un „recensământ” al suprafețelor „verzi” pe care le administrează, precum și date despre calitatea și accesibilitatea lor. Apoi, ar trebui să elaboreze o strategie și un plan de acțiune pentru conservarea și dezvoltarea spațiilor verzi, prin transformarea unor terenuri abandonate sau de altă natură.

Deși marile orașe din țară au realizat în ultimii ani registrul spațiilor verzi existente, majoritatea covârșitoare dintre cele care au peste 100.000 de locuitori nu au strategii de dezvoltare a rețelei verzi, chiar dacă există o obligație legală în acest sens. În plus, Strategia Europeană privind Biodiversitatea pentru anul 2030, elaborată în 2020, prevede ca toate orașele cu peste 20.000 de locuitori să elaboreze planuri ambițioase de înverzire urbană. 

Infrastructura verde urbană include totalitatea spațiilor verzi publice și private, indiferent de gradul de amenajare al acestora. Sunt cuprinse parcuri, grădini publice și scuaruri, aliniamentele stradale, pădurile urbane, parcurile dendrologice și grădinile botanice, parcurile sportive, cimitirele, grădinile private.

„Studiile și strategiile privind infrastructura verde urbană sunt importante pentru că pot contribui semnificativ la creșterea calității vieții locuitorilor din orașe prin valorificarea și maximizarea beneficiilor pe care spațiile verzi existente și cele potențiale le pot oferi.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Este vorba, în primul rând, de beneficii de mediu pe care vegetația și spațiile verzi le oferă comunităților locale și turiștilor, precum ameliorarea microclimatului urban, reducerea poluării, conservarea și protejarea biodiversității, dar și de beneficii socio-economice, precum crearea de spații recreative multifuncționale, interconectate prin trasee pietonale sau rețele de piste velo”, spune Vladimir Boc, inginer peisagist, doctor în Horticultură și cadru didactic la USAMV București.

Potrivit acestuia, inițiativa demarării și implementării strategiilor de infrastructură verde și contractarea unei echipe de specialiști aparține autorităților locale, respectiv compartimentelor de mediu din cadrul primăriilor.

Forma de finanțare depinde de anvergura proiectelor, dar și de bugetele autorităților locale. În cazul orașelor mari (cu peste 200.000 – 300.000 locuitori), care dispun de bugete consistente, o parte din proiecte pot fi finanțate din bugetele locale. În majoritatea orașelor, fondurile europene, fondurile norvegiene sau bugetul de stat reprezintă principala sursă de finanțare.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

De asemenea, sponsorizările din parte fundațiilor sau a mediului de afaceri pot reprezenta o sursă complementară de investiții.

Brașov – studiu de caz

Brașovul este printre primele orașe din România care au demarat realizarea și implementarea unei strategii pentru infrastructura verde. Documentul cuprinde un plan de acțiune pe 20 ani, iar o parte din proiectele cuprinse sunt deja în curs de implementare. Pentru a asigura continuitatea implementării proiectelor și programelor, este esențială întocmirea unor rapoarte anuale care să prezinte stadiul în care se află acestea.

Astfel, spre exemplu, se pot carta spațiile publice unde s-a intervenit în combaterea speciilor de plante invazive. Ca în majoritatea orașelor României, și în Brașov, aceste plante de origine străină, provenind în mare parte de pe alte continente se extind necontrolat, distrugând arii din ce în ce mai mari, prin câștigarea luptei pentru apă, nutrienți și lumină în detrimentul speciilor native, care sunt mai sensibile. 

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

„Programul de combatere a speciilor de plante invazive poate și trebuie început imediat, cu înlăturarea acestora din spațiile publice și apoi cu refacerea ariilor deteriorate. Alt program care poate fi demarat mai repede este cel prin orice parcare colectivă nou înființată va trebui sa cuprindă arbori și arbuști în interiorul parcajelor, nu doar în perimetrul acestora.

Un altul ar fi înființarea unei pepiniere municipale, prin care să se producă local materialul dendro-floricol necesar în amenajările publice. Pentru alte situri se vor realiza întâi concursuri internaționale de proiectare, cum este spre exemplu cazul platformei Rulmentul, un fost sit industrial, ce conține un patrimoniu arboricol valoros și care se învecinează pe latura sa lungă cu Timișul Sec, râul uitat al Brașovului.

La tema de concurs pentru acest proiect se lucrează în prezent. Alte programe care ar trebui să fie vizibile în anii următori vizează creșterea suprafețelor acoperite cu arbori în parcările publice și semi-publice, completarea aliniamentelor stradale discontinue și amenajarea unor perdele forestiere de protecție în zona periferică de sud a orașului”,  spune Christian Voinescu, inginer peisagist implicat în realizarea strategiei de la Brașov.

Vot de respingere în consiliul local, fără dezbatere

Autorii se așteaptă după 8-10 ani la un impact semnificativ al strategiei din Brașov, odată ce va fi adoptată. Pe finalul lunii aprilie 2024, documentul a fost recepționat, a trecut de consultarea publică fără obiecții și a fost avizată în unanimitate de cele trei comisii ale Consiliului Local Brașov.

„La votul din consiliu a fost respinsă alături de două parcuri inițiate de către primar. Nu a fost adus niciun argument pentru respingere și nu a fost dezbătută în consiliu. Fiind un an electoral complicat pentru noi, ne așteptăm ca discuția despre strategie să fie reluată în viitorul apropiat”, a mai precizat sursa citată. 

La nivel național, în ultimii ani au existat mai multe dezbateri și conferințe privind infrastructura verde urbană, inițiate atât de reprezentanți ai mediului academic, ai ONG-urilor, dar și de asociațiile profesionale din peisagistică, urbanism, arhitectură, geografie, cât și de administrațiile publice centrale și locale. Măsurile concrete la nivelul orașelor sunt în continuare deficitare.

Există numeroase proiecte de conservare a naturii, amenajări peisagistice și intervenții punctuale privind infrastructura verde – precum grădini comunitare, acoperișuri verzi, pajiști urbane – în multe orașe din țară. Printre acestea se pot menționa inițiativa Asociației Parcul Natural Văcărești de a declara noi arii naturale protejate urbane în București, cum ar fi Valea Saulei, Pajiștea Petricani, zona umedă situată la nord-vest de Lacul Morii și Pădurea Băneasa. Aceste arii pot contribui atât la conservarea biodiversității urbane, cât și la crearea unor noi spații recreative în marile orașe.

Cum stă România la suprafața de spații verzi în orașe

Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică, publicat în 2023, localitățile urbane din România aveau, în medie, 25 de metri pătrați (mp) de spațiu verde pentru fiecare locuitor. Disparitățile sunt, însă, foarte mari pentru că orașele mari au chiar sub 20 mp de spațiu verde, în timp ce localități mici, în special stațiunile turistice, au, în unele cazuri, chiar și peste 100 de mp de spațiu verde pe cap de locuitor.

Potrivit studiului menționat, în București sunt disponibile 4.506 hectare de spațiu verde, ceea ce înseamnă o medie de 20,8 mp pe cap de locuitor. În jurul capitalei există însă două orașe unde suprafața verde pe cap de locuitor este mult mai mare. În Buftea, sunt în medie 723 de mp/cap de locuitor, în timp ce în Voluntari suprafața medie erste de 205,8 mp.

Urmează, în clasament o serie de stațiuni turistice, respectiv Cavnic din Maamureș (711,5 mp), Slănic Moldova (178,6 mp), Borsec (177 mp), Sovata (172,4 mp), Băile Olăneşti (144,6 mp), municipiul Baia Mare (135,4mp ), Sărmaşu (132,6 mp), Băile Herculane (130,6 mp), Lipova (127 mp), Pâncota (90,3 mp), Amara (84,1 mp), Videle (82,6 mp), Piatra-Olt (82 mp), Băile Govora (81,3 mp), Baia de Aramă (79,9 mp), Sebiș (77,9 mp), Mangalia (77,8 mp), Ocna Sibiului (73,2 mp), Nucet (69,4 mp), Tălmaciu (67,4 mp), Buziaş (65 mp), Simeria (62,3 mp).

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro