Conform descopera.ro, specialiştii presupun că stresul emoţional şi financiar care apare atunci când oamenii nu sunt angajaţi îşi pune amprenta pe ADN. Acum, oamenii de ştiinţă au observat asocierea după ce au prelevat probe de sânge de la 5.500 de femei şi bărbaţi în vârstă de 31 de ani. Analizele de sânge au fost realizate pentru măsurarea telomerilor, structuri ce se găsesc la capătul cromozomilor şi care promovează ADN-ul. Pe măsură ce îmbătrânim, telomerii noştri devin din ce în ce mai bătrâni, lucru care face ca ADN-ul să poată fi atacat mai uşor şi care creşte şansele de apariţie a bolilor asociate îmbătrânirii precum Alzheimerul.
Telomerii care sunt mai mici decât media sunt percepuţi ca un semn al unui sănătăţi şubrede şi al unui deces prematur. În urma analizelor, studiul a evidenţiat clar o legătură între şomajul pe termen lung şi lungimea telomerilor. Mai exact, bărbaţii care nu lucrau de cel puţin 2-3 ani aveau de două ori mai multe şanse de a deţine telomeri mai scurţi, comparativ cu indivizii angajaţi.
Cercetătorii au declarat că legătura s-a păstrat chiar şi atunci când au fost luaţi în calcul şi alţi factori asociaţi cu îmbătrânirea precum fumatul, boli, consumul de alcool, lipsa exerciţiilor fizice. „Telomerii mai scurţi sunt asociaţi cu un risc crescut de apariţie a mai multor boli asociate cu îmbătrânirea şi chiar şi cu decesul prematur”, a declarat cercetătoarea Jessica Buxton, de la Imperial College London, explicând că stresul emoţional şi financiar asociat cu lipsa unei slujbe duce la scurtarea telomerilor.
Dr. Buxton susţine că lipsa unei slujbe în tinereţe ar putea afecta indivizii deoarece este mult mai stresant să nu ai bani atunci când abia ai format o familie, comparativ cu situaţia în care îţi pierzi slujba când eşti aproape de pensionare. „Aceste constatări ne indică o serie de probleme legate de efectele pe termen lung ale şomajului în tinereţe. Ocuparea şi deţinerea unui loc de muncă ar trebui să facă parte din promovarea unui stil de viaţă sănătos”, a declarat Leena Ala-Mursula, de la Universitatea Oulu, din Finlanda.
 

 
 

Urmărește-ne pe Google News