Tânăra vorbește despre cum trec danezii peste această perioadă plimbându-se prin parc doar într-un singur sens alături de polițiștii care doar veghează la ordinea publică, fără să intervină în vreun fel sau despre cum se pot rezolva problemele medicale ivite în vremuri de pandemie cu coronavirus.
Astăzi, Danemarca are cam aceleași cifre pe care le are și România – un stat de patru ori mai populat -, în ceea ce privește epidemia de COVID-19. Români mai au în față alte 30 de zile de carantină, în timp ce danezii se pregătesc să revină, ușor, la viața de dinainte. Sau cel puțin la una asemănătoare. Acest lucru a fost posibil, se pare, datorită felului în care danezii au înțeles mesajele lansate de autorități.
Autoritățile au anunțat că, după Paștele catolic, vor deschide creșele și grădinițele
După Paștele catolic, adică începând cu 15 aprilie, ni s-a spus că restricțiile se vor mai relaxa. Se vor redeschide anumite unități de învățământ. Vor începe cu creșele, cu grădinițele și cu școlile care au elevi de până în calasa a V-a. Au zis că acești copii au părinți tineri, care pot lupta cu boala. E un semn că lucrurile merg spre bine
Laura-Andreea:
Până atunci însă, danezii continuă să se raporteze la ceea ce au voie. Își duc viața după repere trasate doar de recomandări, dar care pentru ei au valoarea unor obligații taxate cu amenzi sau dosare penale.
“Imaginează-ți că toți în jurul tău sunt bolnavi și tu trebuie să te ferești de ei!”, cam acesta a fost mesajul lansat de autorități, după care Danemarca și-a croit noul stil de viață. Mesajul care i-a ținut în case săptămâni de-a rândul, care i-a făcut să respecte distanța socială atunci când, doar cu treabă, au ieșit pe străzi sau mesajul care i-a purtat prin parcuri, unde au voie să se plimbe într-un singur sens. Acela dat de limbile ceasului.
Poliția nu cere nici un fel documente, dar recomandările au valoarea unor obligații
“Danezii sunt ascultători și pentru ei recomandările au valoarea unor obligații. În parcuri se plimbă doar în sensul acelor de ceasornic, așa cum au fost rugați, nu mai stau cu pătura pe iarbă cum o făceau în zilele călduroase, nu se mai plimbă cu bicicletele și nu mai aleargă pe aleile parcurilor. Sunt atenți cu sănătatea lor până la limita fricii. Păstrează distanța socială de doi metri între oameni fără să le atragă
cineva atenția.
Pe stradă avem voie să ieșim când vrem, la orice oră, fără a prezenta poliției vreun document sau vreo declarație. Polițiștii patrulează permanent, sunt peste tot, dar nu legitimează pe nimeni. Sunt extrem de relaxați. Măști sau mănuși de protecție? Foarte puțini poartă! Lumea e liberă să facă ce vrea, dar în niște limite pe care toți le respectă fără să le fie impuse”, povestește Andreea, care s-a stabilit la Copenhaga în urmă cu mai bine de un deceniu.
“Am trăit un sentiment ciudat de libertate”
După aproape trei săptămâni de carantină ceva mai severă, în care Laura-Andreea, soțul ei și cei doi copii ai lor s-au plimbat doar prin cartier, întreaga familie a ieșit la aer în centrul orașului. Au mers aiurea pe străzile care le erau parcă străine, au dat de mâncare păsărilor ce se odihneau pe lacurile din Copenhaga, iar plimbarea pe malul lacului au făcut-o doar în sensul acelor ceasornicului.
“Am trăit un sentiment ciudat de libertate. Parcă atunci pășeam pentru prima oară în Copenhaga. Eram parcă musafir în orașul în care stau de mai bine zece ani. Singurele avertismente pe care le-am remarcat au fost cele ale angajaților primăriei, care îi rugau pe oameni să nu se adune în grupuri mari. Dacă era vorba de o familie mai numeroasă nu le zicea nimeni nimic. Nu se ajunge la amenzi”, mai spune Laura-Andreea.
La spital se poate ajunge doar cu programare făcută telefonic, indiferent de afecțiune
În timpul pandemiei de coronavirus, accesul în spitalele daneze este strict interzis. Fie că o persoană vrea să raporteze simptome ce pot fi ale COVID-19, fie că este vorba de alte suferințe, singura modalitate de a ajunge la spital este programarea telefonică.
Cel care vrea să anunțe o stare de rău trebuie să sune la numărul de telefon aflat pe spatele cardului de sănătate (n.r. 1813). E un număr pentru urgențe, unde se fac consultații. După ce medicul se lămurește care e problema, fie îl programează pe om pentru control, fie îi oferă tratament telefonic. Dacă e grav, trimite ambulanța la el. Altfel nu ai cum să ajungi la spital. Este sistemul medical aplicat și în timpuri normale.
Laura-Andreea:
A înflorit comerțul on-line
Pentru danezi, viața merge, iată, înainte. Chiar dacă magazinele și centrele comerciale – în afara celor de alimentație publică -, sunt închise, rețeaua de vânzare on-line înflorește. Soțul Andreei, care lucrează la o firmă de curierat, face acum de trei ori mai multe curse zilnic decât înainte de pandemia cu COVID-19. Dacă înainte o zi de muncă se traducea prin 70 de opriri, adică adrese la care trebuia să ajungă, acum e vorba de 200 de astfel de comenzi zilnice.
E mai multă alergătură decât de Crăciun. Se cumpără orice, de la medicamente la electronice, de la obiecte de bricolaj la materiale de construcții.
Laura-Andreea:
Ca mod de prevenire a infectării, bărbatul nu se mai întâlnește cu colegii din tura anterioară sau cu cei care urmează după el la serviciu, iar destinatarii coletelor nu mai semnează acte. Ei își pun semnătura direct pe pachetul primit și se face o poză care este atașată unui dosar electronic.
Bursa de școlarizare a fiului, mărită în timpul pandemiei cu câteva sute de coroane
În plină pandemie de coronavirus, familia Andreei a primit o veste la care nici nu s-ar fi gândit. Bursa lunară de școlarizare a fiului ei – elev la o școală de meserii -, a fost mărită cu aproximativ 600 de coroane, adică cu echivalentul a peste 300 de lei.
“Nu ne-au anunțat, ne-am trezit că i-au mărit pur și simplu salariul oferit de guvern pentru școlarizare”, a punctat Andreea, care de mai bine de zece ani este parte a unui sistem danez care acum pare să ofere lecții de supraviețuire în plină pandemie cu coronavirus.