ComenteazăCuprins:
Documentul asumat de România impune țării noastre să facă reforma pensiilor, acestea urmând să fie un procent fix de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Mai mult, în PNRR se stipulează că pensiile speciale trebuie să fie legate de contribuțiile avute în timpul activității.
Marius Budăi, ministrul muncii, cere renegocierea procentului cu Comisia Europeană, afirmând că în Occident pensiile reprezintă 13% din PIB.
Însă Dan Vîlceanu, ministrul fondurilor europene, spune că statele occidentale au și o colectare mult mai bună a veniturilor la buget, iar redeschiderea negocierilor va însemna renegocierea de la zero a PNRR.
Guvernul a transmis, la rândul său, că orice renegociere este exclusă până în 2023.
Comisia Europeană, „speriată” de legea pensiilor dată de PSD
Cristian Ghinea a detaliat pentru Libertatea cum s-a ajuns la procentul de 9,4%.
Raportul de țară al României, realizat de Comisia Europeană, arată că România are un sistem de pensii nesustenabil. Comisia Europeană era foarte „speriată” că PSD a mărit foarte mult pensiile, mai ales prin legea din 2019, care creștea cu 30% anvelopa.
Cristian Ghinea:
„Legea este în vigoare, dar aplicarea ei este prorogată. Toate guvernele au amânat intrarea ei în vigoare, nu este aplicată din această cauză. În cadrul negocierilor s-a stabilit că este nevoie de o anvelopă, pentru că stăm cu un satâr deasupra capului. Și atunci aveam ca opțiuni așa: fie se face prin raportare la ce a fost anterior, fie la o proporție din PIB”, a mai precizat acesta.
Calculele au fost făcute de Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii
Oficialul spune că s-a preferat o proporție din PIB, iar calculele au fost făcute de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Muncii, ambele conduse de PNL atunci.
Ministerul Muncii era condus de Alexandru Nazare la acel moment, iar ulterior a fost interimar fostul premier Florin Cîțu. Ministerul Muncii a fost condus de Raluca Turcan.
Conform unor surse Libertatea, Comisia Europeană a dorit ca majorarea pensiilor să se facă în funcție de creșterea economică.
Pensiile speciale, adevărata miză
„Noi am calculat că cheltuiala medie cu pensiile este de 8% din Produsul Intern Brut (PIB), la care se adaugă pensiile speciale, pe care noi nu le-am calculat, dar le-a calculat Comisia Europeană la 0,8-0,9% din PIB. Și așa aveam un total sub 9% din PIB. Și atunci am negociat cu Comisia Europeană să creștem la 9,4%”, a punctat Ghinea.
PSD argumentează că acest procent frânează creșterea pensiilor și transferurile către Pilonul II, cel al pensiilor administrate privat.
Însă Ghinea spune că pensiile pot crește pentru că și PIB-ul crește. De asemenea, Guvernul poate face ajustări la pensiile speciale.
„Totul este un bullshit la televizor”
„PSD a făcut obsesia asta. Totul este un bullshit la televizor. Eu cred că dacă ei deschid subiectul cu Comisia Europeană, s-ar putea să iasă mai rău decât ce am negociat. Am avut o negociere dură cu Comisia Europeană”, arată Ghinea.
El dă ca exemplu Spania, care a agreat creșterea vârstei de pensionare, în vreme ce în România este opțională creșterea de la 65 la 70 de ani pentru cine dorește să rămână activ.
„PSD zice că anvelopa de pensii este de 9,4% din PIB, în timp ce în Vest e de 13%, dar la noi este o mare diferență de venituri. În plus, toate statele din estul Europei au la acest moment o medie de 8% din PIB acordată pensiilor, dar în cazul nostru problema este cea mai gravă, deoarece noi colectăm anual mult mai puțin”, mai spune fostul ministru.
„Poziția de negociere a României este slabă”
România are o pondere de circa 32% a veniturilor colectate în Produsul Intern Brut, în vreme ce media regională este de aproximativ 40%.
În țările din Vestul Europei procentul este de peste 50%.
Concomitent, România este în procedură de deficit excesiv și trebuie să reducă deficitul, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, până la 3% din PIB în anul 2024.
Ghinea spune că astfel „poziția de negociere a României este slabă”.
Legarea pensiei de indicatori economici și statistici va aduce o predictibilitate, va ști pensionarul în fiecare an cu cât îi crește pensia în ianuarie și în iulie, ca să nu mai stea în pixul unui politician”.
Cristian Ghinea:
Criza demografică
Fostul ministru mai spune că demografia este o problemă pentru România și aduce în discuție faptul că după 2030 va începe să iasă la pensie generația „decrețeilor”.
Astfel, soluția sa este ca România să dezvolte Pilonul II (pensiile obligatorii administrate privat – n.r.) și Pilonul III (pensiile private – n.r.), bazate pe investiții.
Omul obișnuit trebuie să știe că este o dezbatere fake de la un cap la altul. Am negociat dur 6 luni și am obținut un procent rezonabil. Marea lor bubă (a PSD – n.r.) este că în aceeași anvelopă sunt și pensiile speciale, adică legarea lor de contributivitate printr-o formulă.
Cristian Ghinea:
Problema de două miliarde de euro a României
În acest moment, aproximativ 180.000 de persoane primesc în România pensii speciale, iar acestea cumulează în total aproape două miliarde de euro anual.
Primesc pensii speciale parlamentarii, magistrații, polițiștii, militarii, serviciile secrete, angajații din penitenciare, aviatorii, diplomații, angajații Curții de Conturi și funcționarii Parlamentului.
De asemenea, există o lege și pentru primari, dar intrarea sa în vigoare a fost amânată în ultimii ani.
„Toate categoriile sociale au greutăți, dar acestea trebuie reflectate în salarii, nu în pensie. Pensia nu este mijloc de îndreptare a unor nedreptăți sociale. Fiecare categorie poate aduce argumente că ea este mai specială, dar bugetul este numai unul”, a conchis Ghinea.
În 2020 au picat la Curtea Constituțională două legi, una de abrogare a pensiilor speciale cu excepția celor din Ministerul de Interne și Armată, și alta de impozitare cu 85%.
Vezi şi ce este PIB-ul unei țări şi cum se calculează, precum şi ce este inflația și cum se calculează aceasta!