Cum s-a folosit Partidul Comunist Chinez de pandemie pentru a spori supravegherea populației

Când Xie Yang, un avocat pentru drepturile omului, a decis să treacă peste recomandarea poliției de a nu merge la Shanghai să o viziteze pe mama unui disident, autoritățile au aflat imediat.

Aplicația instalată pe telefonului său care afișează un „cod de sănătate” – un permis digital care indică o posibilă expunere la coronavirus – era verde, ceea ce însemna că putea călători. În orașul său natal, Changsha, nu erau înregistrate cazuri de COVID-19 și el nu călătorise în ultimele câteva săptămâni. Însă odată ajuns la aeroport, aplicația a devenit roșie, semnalându-l ca fiind cu risc ridicat.

Securitatea aeroportului a încercat să-l plaseze în carantină, în ciuda opoziției. Xie a acuzat autoritățile că au umblat la codul său de sănătate pentru a-i interzice să călătorească.

„Partidul Comunist Chinez a găsit cel mai bun model de control al populației”, a spus el într-un interviu telefonic în decembrie.

Pandemia, folosită pentru interese politice

Pandemia i-a oferit lui Xi Jinping, liderul autoritar al Chinei, un argument puternic pentru a impune Partidul Comunist în viețile a 1,4 miliarde de cetățeni, completând viziunea sa despre țară ca model de ordine și siguranță, în contrast cu „haosul din Vest”.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

În cei doi ani de când oficialii au izolat orașul Wuhan, în prima carantină a pandemiei, guvernul chinez și-a perfecționat capacitatea de a urmări și de a îngrădi oamenii, folosind tehnologie îmbunătățită, armate de muncitori din fiecare cartier și sprijin public larg.

Încurajați de acest succes obținut în controlarea răspândirii virusului, oficialii chinezi își adaptează acum metodele de supraveghere pentru gestionarea altor riscuri, inclusiv a criminalității, a poluării și a forțelor politice „ostile”. Acest lucru echivalează cu un instrument tehnico-autoritar puternic pentru președintele Xi, care își intensifică campaniile împotriva corupției și a disidenței.

În centrul tuturor este „codul de sănătate”. Autoritățile locale, cu ajutorul companiilor de tehnologie, generează un profil de utilizator pe baza locației, istoricului călătoriilor, rezultatelor testelor COVID și altor date de sănătate. Culoarea codului – verde, galben sau roșu – determină dacă titularului i se permite accesul în clădiri sau în spații publice. Utilizarea acestuia este impusă de legiuni de oficiali locali înzestrați cu puterea de a pune în carantină rezidenții sau de a le restricționa mișcările.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Aceste controale sunt esențiale pentru obiectivul Chinei de a elimina virusul în întregime în interiorul granițelor sale – o strategie pe care partidul și-a mizat credibilitatea, în ciuda apariției unor variante extrem de contagioase.

După pașii greșiți inițiali ale Chinei care au permis coronavirusul să se răspândească, abordarea sa „zero COVID” a contribuit la menținerea infecțiilor la un nivel scăzut, în timp ce numărul cazurilor și deceselor continuă să crească în restul lumii.

Dar dincolo de măsurile impuse pentru persoanele infectate, autoritățile au trecut la decizii extreme, precum izolarea copiilor mici de părinții lor sau carantinarea oamenilor despre care doar bănuiau că au încălcat regulile de izolare.

Oficialii au folosit sisteme de monitorizare a sănătății pentru a vâna persoanele care fugeau de autorități. Unii fugari au fost urmăriți de codurile lor de sănătate. Alții, care au evitat aplicațiile, au descoperit că traiul a devenit atât de dificil, încât s-au predat.

Și în timp ce publicul a susținut în general intruziunile Beijingului în timpul pandemiei, preocupările privind dreptul la viață privată sunt în creștere.

„Modul de control al pandemiei în China a produs într-adevăr rezultate grozave, deoarece poate fi monitorizat fiecare individ”, a spus Mei Haoyu, un angajat în vârstă de 24 al unui spital stomatologic din Hangzhou, un oraș din estul Chinei, care a lucrat ca voluntar la începutul crizei COVID. „Dar dacă după încheierea pandemiei, aceste mijloace sunt încă disponibile pentru guvern”, a adăugat el, „este un mare risc pentru oamenii obișnuiți”.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Cum au acționat autoritățile

Un focar de COVID care s-a răspândit în provincia Zhejiang din estul Chinei, la sfârșitul anului trecut, a început cu o înmormântare. Când un participant, un cadru medical, a fost depistat pozitiv la un test de rutină, 100 de oficiali cu rol de „urmăritori” au intrat în acțiune.

În câteva ore, oficialii au alertat autoritățile din Hangzhou, la peste 70 de kilometri distanță, că acolo umblă liberă o persoană posibil infectată: un bărbat care a fost la înmormântare cu câteva zile mai devreme. Lucrătorii guvernamentali l-au găsit și l-au testat – de asemenea, pozitiv.

Folosind înregistrările digitale cu coduri de sănătate, echipele de urmăritori au stabilit o rețea de persoane pe care să le testeze în funcție de locurile prin care a trecut bărbatul: un restaurant sau săli de jocuri. În câteva săptămâni, au oprit lanțul de infecții în Hangzhou. În total, 29 de persoane de acolo au avut teste pozitive.

Capacitatea Chinei de a urmări astfel de focare s-a bazat în mare măsură pe codul de sănătate. Rezidenții se înscriu în sistem trimițând informațiile lor personale într-una dintr-o serie de aplicații. Codul de sănătate este obligatoriu în esență, deoarece fără el oamenii nu pot intra în instituții, restaurante sau chiar în parcuri.

În ultimele luni, autoritățile din diferite orașe și-au extins definiția de contract apropiat pentru a include persoane care au înregistrat un semnal al telefonului la o distanță de până la un kilometru de persoana infectată.

Tehnologia, folosită pentru a monitoriza orice mișcare

Experimentul derulat de autoritățile chineze de a folosi datele de deplasare ale populației a permis oprirea răspândirii virusului. Acum, aceleași instrumente le oferă oficialilor o putere mai mare de a gestiona alte provocări.

Președintele Xi Jinping a lăudat centrul „City Brain” din Hangzhou – care reunește date despre trafic, activitatea economică, utilizarea spitalelor și plângerile privind posibile infracțiuni – ca un model pentru modul în care China poate folosi tehnologia pentru a rezolva problemele sociale.

Cu atât de multe investiții făcute, financiare și politice, în soluții tehnologice, eșecurile pot avea repercusiuni grave.

În timpul carantinei recente din Xian, un oraș de 13 milioane de locuitori din nord-vestul Chinei, sistemul de coduri de sănătate a picat de două ori în două săptămâni, perturbând viețile rezidenților, care trebuiau să-și actualizeze aplicațiile în fiecare zi cu dovezi că au făcut teste COVID.

Concentrându-se pe tehnologie și supraveghere, oficialii chinezi ar putea neglija alte modalități de a proteja vieți, cum ar fi extinderea participării la programele de sănătate publică, spune Chen Yun, cercetător la Universitatea Fudan din Shanghai, într-o evaluare recentă a răspunsului Chinei la COVID.

Riscul este că „apare un cerc vicios: oamenii devin din ce în ce mai marginalizați, în timp ce tehnologia și puterea pătrund tot mai mult peste tot”.

Exces de zel în aplicarea măsurilor

De peste un deceniu, Partidul Comunist și-a format armate de funcționari care sunt gata să verifice respectarea măsurilor din ușă în ușă. Noul aparat digital al partidului a supraalimentat această formă mai veche de control.

China a mobilizat 4,5 milioane de persoane pentru a lupta împotriva focarului, potrivit presei de stat – aproximativ unul din 250 de adulți. În vremurile normale, îndatoririle lor includ smulgerea buruienilor, medierea disputelor și supravegherea potențialilor infractori. În timp pandemiei, sarcinile lor au crescut.

Ei au primit sarcina de a păzi ansamblurile rezidențiale și de a-i legitima pe toți cei care intră. Au chestionat rezidenții pentru a se asigura că au fost testați și vaccinați și i-au ajutat pe cei aflați în izolare să-și ducă gunoiul.

Iar presiunea de a opri focarele îi poate face să exagereze prin a prioritiza măsurile oficiale peste nevoile oamenilor. În timpul carantinei din Xian, angajații spitalului au refuzat să ofere asistență medicală unei femei care era însărcinată în opt luni, deoarece rezultatul testului COVID expirase cu câteva ore mai devreme. Ea a pierdut copilul, un episod care a provocat revoltă.

„În viziunea lor, este întotdeauna de preferat să meargă prea departe, decât să fie prea blânzi, dar aceasta este presiunea creată de mediu în zilele noastre”, a spus Li Naitang, un fost lucrător pensionar din Xian, despre oficialii locali.

Cu toate acestea, pentru susținătorii măsurilor stricte din China, rezultatele sunt de necontestat. Țara a înregistrat doar 3,3 decese cauzate de coronavirus la un milion de locuitori, comparativ cu aproximativ 2.600 la un milion în Statele Unite. La mijlocul lunii ianuarie, oficialii din Xian au anunțat că nu mai există niciun caz pozitiv și au ridicat carantina.

„Renunță la drepturi pentru siguranță”

Succesul guvernului chinez în limitarea infecțiilor a generat o atitudine care nu se regăsește în alte state: susținere pe scară largă. Una din persoane implicate în aplicarea măsurilor restrictive a spus că munca ei este mai ușoară acum decât la începutul pandemiei. Atunci, rezidenții se opuneau adesea când li se cerea să-și scaneze codurile de sănătate sau să poarte măști. Acum, spune ea, oamenii au ajuns să accepte măsurile de sănătate.

Într-adevăr, mulți chinezi se tem că slăbirea controalelor ar putea lăsa loc pentru o reapariție a virusului, a declarat Shen Maohua, un blogger din Shanghai care a scris despre pandemie și preocupările legate de confidențialitate sub pseudonim.

„Pentru mulți oameni, cred, este, de fapt, un fel de compromis mental”, a spus el într-un interviu. „Ei renunță la unele drepturi în schimbul unei siguranțe absolute”.

Întrebarea este cât timp vor continua oamenii să accept acest compromis. Deja, utilizatorii rețelelor de socializare s-au plâns că pot fi împiedicați să călătorească arbitrar, din cauza erorilor software sau a politicilor care variază în funcție de oraș.

Chiar și oficialii au recunoscut problemele. O agenție de știri de stat a publicat luna aceasta o analiză a criteriilor fiecărei provincii pentru ca un cod de sănătate să treacă de la verde la galben. A concluzionat că, pentru majoritatea provinciilor, răspunsul a fost neclar. „Nu știi niciodată dacă itinerariul tău planificat va fi anulat sau dacă planurile tale de călătorie pot fi realizate”, se menționează în articol.

Unii opozanți ai Partidului Comunist Chinez avertizează că pierderile de libertate vor depăși cu mult inconvenientele de moment.

Wang Yu, un avocat pentru drepturile omului, spune că ea crede că autoritățile au folosit în interes propriu codul de sănătate pentru a încerca să o împiedice să lucreze. În noiembrie, când se întorcea la Beijing după o călătorie de lucru, a încercat să-și înregistreze călătoria în aplicația cu codul de sănătate, cum era necesar. Dar când a ales provincia Jiangsu, era menționat un singur oraș, Changzhou, unde ea nu a fost și unde tocmai se înregistrase mai multe infecții. Dacă ar fi selectat acest oraș, cel mai probabil i s-ar fi refuzat intrarea la Beijing.

În trecut, ofițerii de securitate trebuiau să o urmărească fizic pentru a interfera cu munca ei. Acum, își face ea griji, îi pot restricționa mișcările de la distanță. „Oriunde ai merge, nu vei fi niciodată pierdut din vedere”, a spus Wang, care s-a adăpostit cu rudele în Tianjin până când aplicația ei a revenit brusc la normal, o lună mai târziu.

Vizați sunt și opozanți cu profil mai redus ca importanță decât al avocatei. Mai multe guverne locale s-au angajat să urmărească îndeaproape petiționarii – persoane care călătoresc la Beijing sau în alte orașe pentru a depune plângeri împotriva oficialilor – din cauza potențialului lor de a încălca restricțiile de călătorie.

Codul de sănătate „poate fi folosit cu ușurință și ca un instrument pentru menținerea stabilității”, a spus Lin Yingqiang, un petiționar de multă vreme din Fuzhou, în sud-estul Chinei. El a spus că a fost luat de poliție dintr-un tren, înainte de întâlnirea liderilor de partid din noiembrie. Aplicația lui de cod de sănătate a devenit galbenă, iar el a trebuit să se întoarcă la Fuzhou pentru carantină, deși nu fusese în apropierea unui caz confirmat.

Guvernele locale din China au încercat să asigure oamenii că datele din codurile lor de sănătate nu vor fi manipulate. Guvernul central a emis, de asemenea, reglementări care promit confidențialitatea datelor. Însă mulți chinezi sunt convinși că autoritățile pot obține orice informații doresc, indiferent de reguli.

Urmărește-ne pe Google News