Cum s-a împărțit societatea românească în scrisori deschise și avertismente de boicot al votului față de decizia președintelui Klaus Iohannis de a nu discuta cu rivala sa

Reacția societății românești în fața hotărârii anunțate pe Facebook de președintele Klaus Iohannis de a nu dezbate în fața cetățenilor cu Viorica Dăncilă înaintea turului 2 a fost una puternică.

Profesorul universitar Liliana Popescu publică în Adevărul o scrisoare deschisă în care îi amintește șefului statului că dezbaterea este norma democrației, iar refuzul acesteia, semn al autoritarismului.

”În lumea democrată, participarea la dezbateri cu contracandidatul/ contracandidata este ceva normal. Anormală este neparticiparea. Domnul Putin nu a participat la nicio dezbatere. Dumnealui se adresează poporului rus doar unilateral sau controlat, printr-un dialog anual cu ruşii, televizat, bine pus la punct din perspectivă PR-istică. Unde vă situaţi dumneavoastră cu această decizie? În zona autocraţiei de inspiraţie rusească”, scrie Liliana Popescu.

”Dăncilă, abilă politic”

Nici condescendența arătată Vioricăi Dăncilă nu este justificată, Liliana Popescu apreciind că fostul premier a arătat, în pofida gafelor și erorilor, o capacitate mare de a face față adversităților.

”Dincolo de gafele domniei sale, de bâlbele şi uneori prostiile pe care le-a rostit public, multe, doamna Dăncilă a dat dovadă de o rezilienţă greu de egalat. O ţară întreagă şi-a bătut joc de ea sistematic, a intimidat-o în stil mare; fenomenul ”bullying-ului” l-a trăit zi de zi, cu răbdare şi îndurare. Cum credeţi că i-o fi fost doamnei Dăncilă să fie agresată zilnic în acest mod?! Desigur, şi-a dorit puterea. Şi a avut parte din plin de ea – de la girofarele coloanei primului ministru, la bătaia de joc a diverşilor, multiplicate la nesfârşit de mass media însetată de senzaţional (…) Şi aşa cum este, cu un intelect poate mai puţin dotat, s-a dovedit a fi abilă politic şi a ajuns în turul doi, la mai mult de jumătate de an de la plecarea patronului Dragnea”, a apreciat Popescu.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Un act de clemență

Tot în Adevărul, Ștefan Vlaston crede însă că refuzul lui Iohannis ar fi un act de generozitate din partea șefului statului care ar scuti-o pe lidera social-democraților de o umilință inutilă, în condițiile în care o dezbatere între prezidențiabili ar aborda teme sensibile precum amenințările de securitate la adresa României, probleme legate de poziția noastră în NATO sau UE.

”Sunt doar câteva exemple de probleme la care ar trebui să răspundă candidaţii la funcţia de preşedinte al României. Doamna Viorica Dăncilă, mai doriţi dezbatere între cei doi candidaţi? Refuzul preşedintelui Iohannis de a participa la dezbatere poate fi interpretat şi ca un gest de delicateţe faţă de doamna Dăncilă. Disproporţia între calităţi şi competenţe este prea mare. Klaus Iohannis ar fi fost pus în situaţia să tacă mai tot timpul, ca să nu o facă de râs, sau să o execute la fiecare prostie spusă, ceea ce nu se face din partea unui bărbat faţă de o femeie”, a scris Ștefan Vlaston.

Analiza argumentelor pentru refuz

Magda Grădinaru scrie, pe Ziare.com, că argumentele invocate de către Klaus Iohannis pentru evitarea confruntării directe sunt falacioase. Primul motiv invocat de candidatul PNL este că preferă întâlnirile directe cu alegătorii.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

”Poate Klaus Iohannis să bată la ușa fiecărui român? Poate președintele să răspundă măcar unei întrebări pe familie? Se pot organiza întâlniri cu președintele în fiecare parc/cămin cultural/școală, astfel încât să vorbească, așa cum spune, mai bine astfel cu românii decat prin intermediul presei?”, se întreabă jurnalista adăugând că atitudinea lui Iohannis arată și dispreț față de capacitatea presei de a fi un transmițător de mesaje între politicieni și electorat.

Magda Grădinaru contestă și argumentul legat de faptul că Dăncilă nu ar fi un adversar pe măsură. Eroarea de argumentare ar consta în faptul că nu doar Vioricăi Dăncilă i se refuză dialogul, ci și celor, nu puțini, care au votat-o.

Seamănă ei cu Viorica Dăncilă? Sunt mediocri, toxici, ticăloși? Sunt agramați și inculți? Atunci e și vina președintelui, mai ales că România educată a fost prioritatea de prim mandat.

Magda Grădinaru

Dăncilă, câștigător cert

Pentru Cristian Tudor Popescu, decizia lui Iohannis este însă logică deoarece o dezbatere ar avea un câștigător cert de la bun început, anume Viorica Dăncilă.

”Când te întâlnești – e o chestiune tehnică aici – cu cineva aflat în această condiție și mai are și vreo 15 puncte sub tine, comiți o greșeală uriașă. Nu te întâlnești cu un candidat aflat atât de jos din toate punctele de vedere sub tine. D-na Dăncilă, prin simpla prezență acolo, având în vedere nivelul jos la care se află, nu poate decât să câștige. Dl Iohannis ce să câștige?”, a declarat jurnalistul la Digi24.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Pe de altă parte, Popescu susține că șeful statului este obligat la un dialog cu presa. ”Dacă nu face o astfel de dezbatere, atunci nu e în regulă. Va fi întrebat de atâtea lucruri pe care nu le-a lămurit, evident că jurnaliștii îl vor întreba, au memorie bună”, a mai spus Popescu.

Asemănările dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă

Pentru Dan Tapalagă (G4Media.ro) refuzul dezbaterii este lipsă de respect față de alegători, în primul rând, mai ales că președintele Iohannis este dator acestora cu unele explicații.

”Confruntarea îi oferă prilejul să expună răul în toată splendoarea lui, să convingă alegătorii că se bate cu PSD-ul în mod real, direct, până la capăt, nu prin interpuși sau cu discursuri scrise de alții. Dacă tot a pus-o premier cu mâna lui și apoi a dat-o jos în Parlament, să ne spună și nouă de ce, cu ea de față, oferindu-i ocazia să se apere”, a scris Dan Tapalagă.

Acesta crede că, în anumite privințe, diferența dintre Iohannis și Dăncilă nu este atât de clară, una dintre similarități fiind faptul că și președintele are o preferință pentru lectura unor enunțuri de pe foi scrise dinainte.

Iată ocazia perfectă să-și pună în valoare calitățile oratorice, să-și expună cu elocință realizările din timpul mandatului. Dacă n-are încredere în televiziunile de știri, are deja oferte civilizate la Universitatea București sau la Palatul Culturii din Iași. Sigur, se poate adresa mai departe alegătorilor prin monologuri la evenimente electorale, prin întâlniri atent regizate cu cetățenii sau participând la interviuri comode. Este mai sigur așa? Chiar crede că elimină orice riscuri?

Dan Tapalagă

”Juncker a stat de vorbă cu Viorica D”

Alina Mungiu-Pippidi constată că Iohannis este primul președinte al României care fuge de confruntarea directă cu adversarul pe care i l-a dat electoratul.

”Nu se poate spune că Iliescu nu era capabil să își apere punctul de vedere și să convingă lumea. Era eminamente capabil și, în fond, când am avut ocazia unică de a vorbi cu el am putut să-i atrag atenția că nu era adevărat ceea ce spunea și discuția a continuat. Emil Constantinescu nu știa ce e frica de dezbatere – poate nu estima just pericolul sau pericolele, dar era profesor de meserie și bătuse țara în campanie pe vremea când era greu pentru partidele istorice la țară să găsească nu votanți, ci candidați. Băsescu, evident, se hrănea din dezbateri, avea un talent înnăscut” scrie Mungiu-Pippidi pe România Curată.

Ea susține că o contestare a legitimității adversarului arată o atitudine totalitară, iar argumentul că PSD a guvernat trei ani împotriva românilor nu stă în picioare deoarece numeroșii români care au votat PSD în 2016 trebuie să audă ce a fost rău.

”Juncker a stat însă de vorbă cu Viorica D, la fel toți ceilalți, și nu am auzit decât lucruri bune despre președinția României la Consiliul UE, aceea de care Klaus J. zicea să ni se ia, că nu suntem în stare (…) Sunt momente în care îmi vine să cred că Iohannis și-a propus să intre în istorie drept cel mai neiubit dintre președinți”, a conchis Alina Mungiu-Pippidi.

Urmărește-ne pe Google News