Cum s-au fraudat alegerile care au adus la putere comuniștii. 10.000 de „huligani” îmbrăcați în uniformă de jandarmi au vegheat urnele duble din secțiile de vot

Contextul istoric

În toamna anului 1946, statul român era condusă de Mihai I, dar controlat cu mână de fier de un guvern procomunist, supus lui Stalin. Deși războiul se încheiase, armata sovietică nu se retrăsese din România și stăpânea toate instituțiile importante, obiectivele majore fiind naționalizarea economiei și înlăturarea monarhiei. 

Noul regim comunist instaurat la putere în 6 martie 1945 nu avea legitimitate în fața cetățenilor, fiind respins mai ales de țărănime care se temea de înființarea cooperativelor agricole de tip sovietic. Se impunea așadar organizarea de alegeri democratice al căror rezultat să îndreptățească preluarea puterii de către alianța condusă de comuniști.

Pentru a-și atinge obiectivele, aparatul de stat a început o propagandă acerbă, străzile marilor orașe fiind împânzite de manifeste procomuniste, de afișe electorale care promovau soarele, simbolul electoral al acestora. 

Recomandări

Baremul de corectare la matematică pentru Evaluarea Naţională 2025

Radioul și majoritatea ziarelor care apăreau în epocă erau controlate de BPD, menirea lor fiind să anihileze orice formă de promovare a partidelor istorice. 

Unde propaganda de tip sovietic nu funcționa, se folosea violența extremă, chiar intervenția armată, susținătorii liberalilor și ai țărăniștilor fiind atacați cu arme de foc de grupări paramilitare –  „huligani bepediști” – , protejate chiar de Ministrul de Interne Teohari Georgescu.

Victime ale intervențiilor violente ale grupărilor de partizani comuniști nu au fost doar oamenii de rând care înțelegeau pericolul în care se afla România, ci și lideri ai partidelor istorice și chiar jurnaliști străini trimiși la București să relateze despre alegerile din noiembrie 1946. 

„Huliganii bepediști” păzeau Bucureștiul din dube parcate strategic

În puținele publicații ale opoziției care reușeau să se strecoare către cititori sunt redate evenimentele brutale care s-au petrecut în zilele care au precedat ziua alegerilor, dar și apelurile disperate, semnate de liderii țărăniști și liberali, Iuliu Maniu, C.I.C. Brătianu, prin care solicitau alegătorilor să nu se lase provocați sau intimidați de uneltele guvernului.

În ediția apărută chiar în ziua alegerilor, ziarul Dreptatea prezenta momentul în care un grup de cetățeni susținători ai țărăniștilor, a fost atacat cu mitralierele de „hienele bepediste”. Atacul a avut loc în data de 17 noiembrie, chiar în piața Teatrului Național, opozanții regimului comunist fiind întâmpinați cu rafale de mitralieră. În busculada creată au fost rănite mai multe persoane, inclusiv „gazetari americani”, agresorii coborând din dube parcate strategic în centrul Capitalei pentru a opri orice manifestație împotriva comuniștilor.

Recomandări

Ce spun specialiștii în cazul pseudo crimei de la Ploiești cu victimă o Rosemary Doll: „Abandonarea anchetei ar fi o gravă eroare”. Ce îi întrigă pe polițiști

Țărăniștii, atacați cu rafale de mitralieră 

Potrivit sursei citate, în data de 17 noiembrie, peste 30.000 de persoane s-au adunat în fața sediului Partidului Național Țărănesc, din strada Clemenceau pentru a asculta cuvântările liderilor naţional-ţărănişti.

„Încă nu se deschisese seria cuvântărilor, pe balconul sediului partidului nostru, prin împrejurimi mişunau poliţişti înarmați. În colţurile străzilor, ce înconjoară sediul P.N.Ţ., staţionau camioane, încărcate cu echipe de şoc bepediste înarmate. Cu toate provocările comuniştilor, cetăţenii au manifestat pentru libertatea alegerilor, pentru M. S. Regele, pentru Iuliu Maniu şi pentru Naţiunile Unite. Cetățenii au fost însă atacaţi mişeleşte. Nu li s’a răspuns provocărilor”, scria Dreptatea în ediția din 19 noiembrie.

Huliganii, ascunși în Hotelul Continental și Palatul Telefoanelor

Aflăm din același articol că după ce susținătorii țărăniștilor au plecat în coloană către Teatrul Național au fost atacați cu rafale de mitralieră de persoane înarmate care se ascundeau în balcoanele Hotelului Continental, dar și în Palatul Telefoanelor.

Recomandări

Omul care a jucat un rol-cheie în parcursul profesional al ministrului sănătății Alexandru Rogobete: „Era rezident la ATI în pandemie”

„Capul coloanei de abia ajuns în piaţa Teatrului Naţional a fost întâmpinat cu rafale de mitralieră. Au tras patrulele generalului Răşcanu (n.r. – Constantin Vasiliu-Rășcanu, ministru de război în Guvernul Petru Groza), deţinător al Crucei de fier hitleriste, de pe palatul Telefoanelor. Au tras bandele bepediste din blocul Hotelului Continental. Au căzut răniţi, a curs sânge nevinovat pentru libertatea alegerilor, pentru democrație”, nota ziarul Dreptatea. 

Jurnalist american, bătut și jefuit

Inclusiv un jurnalist american ar fi fost rănit și ulterior jefuit de susținătorii comuniștilor. „Oamenii care vor să măsluiască alegerile au atentat şi la onoarea şi demnitatea ţării. 

„Au trimis bande şi-au lovit până la sânge pe d. James Pringle, ziarist american. (…) Huliganii bepedişti nu numai că au atentat la viaţa unui cetăţean al uneia dintre cele mai liberale şi civilizate ţări democrate, dar au încercat să-l şi jefuiască”, scria sursa citată.

Atentat asupra vicepreședintelui țărăniștilor

Victime ale bandelor de partizani comuniști au fost inclusiv lideri ai partidelor care se opuneau noului regim. Ion Mihalache, vicepreședintele Partidului Național Țărănesc, a fost ținta unui atentat pus la cale de comuniști în timpul unei vizite pe care politicianul o avea programată pe data de 13 noiembrie 1946, în Topoloveni Muscel, județul Argeș.

 Un anume M. Alexandrescu, care se recomanda responsabil de plasă (n.r. – unitate administrativă de ordinul doi) al Partidului Comunist, l-a întâmpinat pe Ion Mihalache pe scările primăriei din Topoloveni și a tras înspre el cu o armă de foc. În ajutorul țărănistului ar fi sărit lucrătorii de la drumuri care au reușit să evite în ultima clipă o tragedie.

„Îndată ce a urcat scara Primăriei – la 20 de paşi de scara Federalei pe care încă mă aflam – a îndreptat revolverul spre mine şi a tras un foc. Până când să tragă al doilea, ca din pământ au ieşit vecini şi au sărit lucrătorii de la şoseaua naţională, interpunându-se între subsemnatul şi atentator care țipa: daţi-vă la o parte, să-l omor, nu vreau să omor om nevinovat”, scria D. Ion Mihalache, vicepreşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, într-o plângere adresată ministrului de interne Teohari Georgescu și publicată de oficiosul Partidului Țărănesc. 

Mihalache acuza că atacatorul său nu a fost arestat, ba din contră și-a continuat nestingherit acțiunile în forță cu pistolul în mână, alți susținători ai partidelor istorice căzându-i victime. 

Cum s-a fraudat rezultatul alegerilor

Pentru a se asigura că rezultatul votului din ziua alegerilor este în favoarea alianței comuniste Blocul Partidelor Democrate, liderii acestora nu s-au rezumat doar la acțiuni violente și propagandă masivă. Au gândit o strategie cu ajutorul căreia să să-și asigure victoria detașată.

• Alegătorilor din zona rurală, considerați susținători ai țărăniștilor și liberalilor, li s-a îngreunat accesul la vot. Secțiile de votare alocate comunelor au fost amenajate la distanțe foarte mari, chiar și de câteva zeci de kilometri, nu în orașele cele mai apropiate. 

„În primul rând, ele au fost fixate în aşa mod, încât s’a făcut aproape imposibilă deplasarea cetăţenilor, în special a femeilor şi bătrânilor la vot. Comunele au fost astfel repartizate, încât, în loc ca ele să figureze în raza secţiunei celei mai apropiate, au fost alipite unor secţiuni de vot, la distanţe care merg până la 30 km. Ceea ce este caracteristic mai ales, este faptul că foarte multe comune în drumul lor către secţiunile la care au fost repartizate, trec printr-una sau chiar două alte secţiuni de vot”, reclamau țărăniștii în ziua alegerilor.

• Conform legilor în vigoare la acel moment, președinții secțiilor de vot ar fi trebuit să fie exclusiv magistrați. Guvernul Petru Groza a anulat din pix această dispoziție, și a numit la prezidiul secțiilor funcționari „dependenţi direct de guvern și verificaţi ca aderenţi ai lui”.

Candidații partidelor istorice au fost împiedicați să-și depună candidaturile la Tribunale prin intervenția în forță a „grupurilor teroriste, care au bătut şi împiedicat pe reprezentanţii noştri de a pătrunde în localurile tribunalelor. Candidaţii şi propunătorii noştri au fost atacaţi la domiciliu în hoteluri, în trenuri şi chiar în localurile tribunalelor, fără ca autorităţile, care de multe ori erau martore sau chiar participau la atacuri să schiţeze vreo măsură de apărare. Toate protestele şi reclamaţiunile noastre ulterioare au rămas fără effect”, acuzau țărăniștii.

• Delegațiilor partidelor de opoziție le-a fost îngreunat și chiar interzis accesul, sub diferite pretexte, în sediile secțiilor de votare în special din provincie. În cazul în care aceștia ar fi reușit să intre în secție, erau organizate busculade pentru a da timp reprezentanților BPD să măsluiască buletinele de vot sau înlocuirea urnelor cu altele în care se aflau buletine ștampilate în dreptul soarelui, simbolul electoral al comuniștilor.

„Cu privire la ziua alegerilor, din informaţiile noastre, Ministerul de Interne a dat dispoziţiuni pentru confecţionarea de urne duble cu scopul falsificării rezultatului. Pentru acest scop, sunt prevăzute anumite măsuri, de a împiedeca pătrunderea delegaţilor noştri în localurile de vot sau pentru eliminarea lor, în cazul în care totuşi ei ar fi pătruns. Pentru cazuri extreme, sunt prevăzute înscenări de busculade pentru a se da timpul necesar facerea operației de substituire”.  

• Au fost confiscate toate materialele de propagandă ale partidelor opozante, iar ziarele care promovau doctrina liberală, țărănistă sau democrată erau oprite de la distribuție. Mașinile celor afiliați partidelor istorice au fost rechiziționate, iar benzina era distribuită numai cu autorizarea prefecţilor sau şefilor de poliţie pentru a împiedica transportul la vot în cazul alegătorilor care locuiau la mare distanță de secția de vot.

„O poliţie şi un corp de jandarmi special recrutaţi precum şi partizani ai regimului îmbrăcați în uniformă militară, înlesnesc înfăptuirea metodelor electoral guvernamentale. (…) În această ordine de idei, menţionăm măsura luată de către Ministerul de Interne, de a se ataşa legiunilor de jandarmi, un număr de aproape 10 mii de membri ai echipelor de şoc comuniste. Aceştia au fost îmbrăcaţi în uniforme de subofiţeri de jandarmi şi repartizaţi legiunilor respective, cu misiunea specială, de a face imposibil, împreună cu celelalte organe de stat, orice manifestare a opoziţiei”.

• Cetățenii cu drept de vot, susceptibili a fi opozanți ai guvernului, au fost eliminați „după bunul plac” de pe listele electorale. Deși au depus contestații, judecătoriile de ocol le-au respins pe bandă rulantă.

„Rezultatul a fost, că peste 10 la sută din cetăţenii cu drept de vot ai ţării şi anume acei bănuiţi a face parte din partidele de opoziţie, nu figurează azi în listele electorale, întocmite. Nimeni nu ştie încă, dacă este sau nu este, în mod sigur alegător, întrucât registrul legal nu există”.

Ce au semnalat jurnaliștii străini care au supravegheat alegerile

În ciuda acestor abuzuri reclamate vehement de țărăniști și liberali, reprezentanții redacțiilor internaționale prezente în România în ziua alegerilor au semnat un document comun care acorda „un certificat în alb” scrutinului din 19 noiembrie 1946.

,,Am constatat că operaţiile de vot s-au desfăşurat în ordine. Deasemeni am constatat că participarea la vot a fost extraordinar de importantă, de dimineaţă şi până noaptea târziu, în faţa tuturor secţiilor de vot şiruri lungi de bărbaţi şi de femei au făcut coadă aşteptându-şi rândul pentru a-şi exprima votul. 

Cetăţenii care sau prezentat să-şi exprime votul nau fost supuşi nici unei presiuni sau constrângeri, atât de ordin fizic câtşi de ordin moral, nici un alegător nefiind împiedicat să-şi exercite dreptul său de vot In secţiile de votare reprezentanţii tuturor listelor depuse vegheau la regularitatea operaţiilor.

 Nici o plângere nu ne-a fost adresată asupra desfăşurării votării. Secretul votului a fost respectat cu stricteţe. (…) declarăm, că cetăţenii români au putut să-şi exprime în deplină libertate și siguranță preferinţele lor politice“, se arată în documentul comun semnat de corespondenții de presă străini trimiși la București din redacțiile marilor capitale europene.

Rezultatul voturilor 

Deși votul a fost în favoarea partidelor istorice, rezultatele au fost altele. Pe 23 noiembrie 1946, Ministerul Justiției anunța că „numărul voturilor întrunite pe toate listele a fost de 6.934.533, iar BPD a obținut 4.766.630 de voturi”. Potrivit aceleiași surse, PNȚ (Maniu) a obținut 878.627 de voturi, PNL (Brătianu) – 259.306 voturi, U.P.M. (Uniunea Populară Maghiară) – 569.651 de voturi.

Victoria comuniștilor din noiembrie 1946 a însemnat câștigarea monopolului puterii. La sfârșitul lunii decembrie a anului 1947 regele Mihai I a fost forțat să abdice, iar pe 30 decembrie același an a fost proclamată Republica Populară Română, prima etapă a regimului comunist care a durat mai bine de patru decenii.

Subiectele la matematică la Evaluarea Națională 2025 – ce le-a picat elevilor de a 8-a.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro