ComenteazăMai mult, autoritățile locale au primit anul trecut mai multe ”pomeni” din partea Guvernului, de la celebra ordonanță prin care se puteau lua credite de angajament în valoare totală de 30 de miliarde de lei, bani inexistenți, până la majorările masive de salarii în administrație, însă acest lucru nu a ferit foarte multe primării să rămână fără bani până la finele anului 2017.
Organizația non-guvernamentală a denumit acest lucru drept ”guvernarea de tip bazar”, iar modelul este numit ”sultanism”.
Datele centralizate de către aceasta arată că între 2005 și 2017 au fost plătite 23,9 miliarde de lei prin Ministerul Dezvoltării, în vreme ce alți 5,4 miliarde de lei au ajuns la autoritățile locale prin Fondul de Rezervă și Fondul de Intervenție.
Ministerul Dezvoltării, pușculița de partid
Una dintre ”pușculițele” de partid o constituie Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), gestionat de Ministerul Dezvoltării.
Anul trecut a început a doua etapă a PNDL, prin care au fost selectate mii de proiecte.
”Prin O.U.G. nr. 6/2017 Guvernul a pus bazele celei de-a doua etape a PNDL, care ar trebui să acopere finanțarea pentru 9.500 de obiective de investiții noi, din care 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar. Trebuie menționat că cele 30 de miliarde nu sunt fonduri reale, existente în buget pentru toți cei patru ani, ci sunt alocări maxime pe care le poate primi o primărie sau un consiliu județean. Cu alte cuvinte, dacă nu mai sunt bani în anii următori, un proiect poate să nu mai primească fonduri. Pe de altă parte, pentru a termina o investiție începută, un primar se poate împrumuta, ceea ce conduce la creșterea datoriei publice.
Prima etapă a proiectului ar fi avut alocată o sumă totală de 19 miliarde de lei, pentru 5.862 de proiecte, din care 4.442 sunt încă în curs de execuție în perioada 2015-2019.
Alte 29,9 miliarde de lei se vor scurge prin PNDL 2
Pentru PNDL 2 au fost depuse 13.096 de proiecte, care ar înseamna un efort bugetar de 67,4 miliarde de lei. ”Dintre acestea, au fost selectate 6.851, în valoare de 29,9 miliarde de lei”, arată autorii raportului.
Cum s-au împărțit banii? La comune și consilii județene în principal. Cât despre partide, PSD este lider.
”Scopul PNDL este de a susține dezvoltarea cu precădere a mediului rural, regenerarea urbană și infrastructura la nivel județean; cea mai mare parte din bani a ajuns la comune, aproape 56%, în timp ce o treime din fonduri a ajuns la consiliile județene. În perioada analizată au primit bani (transferuri) în mod real 2.986 de localități din totalul de 3.228 de unități administrativ teritoriale (inclusiv cele 6 sectoare), din care 2.859 de comune; ceea ce înseamnă că 242 de UAT-uri nu au primit niciodată bani.
Cea mai mare parte dintre bani au ajuns la localități cu primari din partea PSD (52%), urmat de PNL (22%), PD/PDL (13%), UDMR (5.5%). 2% dintre bani au ajuns la independenți, aproape 1% la PPDD/UNPR și 2% la PUR/PC/PLR/ALDE. Restul de 2,6% sau împărțit între alte 26 de formațiuni
politice”, mai arată raportul.
În document se află și alte statistici interesante. De exemplu, cea mai mică sumă primită a fost de 2,7 lei pe locuitor și a fost acordată în comuna Slobozia Bradului, iar cea mai mare parte a ajuns la comunca Baldovinești, din județul Olt, care a primit de 7.000 de ori mai mult pe cap de locuitor.
Unde se duc banii
Pentru PNDL 2, cele mai multe proiecte au fost aprobate către Consiliul Județean Neamț, municipiile Târgoviște și Hunedoara, plus Consiliul Județean Vrancea. De asemenea, în top 10 mai sunt și sectoarele 3 și 4 din București.
În top 10, trei sunt dominate de PNL, iar restul de PSD. Raportul mai arată că, deși lista proiectelor selectate este publicată, nu se publică listele cu proiectele depuse, nici criteriile de departajare.
Cum se împart banii din PNDL 2
Tel Drum s-a înfruptat din bani
Raportul mai arată că, în anul 2014, Consiliul Județean Teleorman a primit 3,4 milioane de lei, iar toate achizițiile au fost câștigate de Tel Drum, firmă despre care Direcția Națională Anticorupție (DNA) spune că ar fi controlată de liderul PSD Liviu Dragnea. Tel Drum a câștigat licitația împreună cu o altă firmă, Modul Proiect, controlată de Dan Pena. Acesta este văzut ca un apropiat al lui Dragnea și a donat 500.000 de lei către PSD în campania electorală din 2008.
Legături locale
În Hunedoara, 45% din bani au ajuns la firma Transconstruct Import Export, care a primit 11 lucrări. Alte 3 lucrări au ajuns la firma Drupo SRL. Transconstruct este administrată de Crina Andrica, dar în 2004, 2010 și 2011 a fost administrată de Emanoil Pup. Acesta a fost cercetat în 2014 într-un dosar penal în care președintele CJ Hunedoara, Mircea Moloț, era acuzat că s-a folosit de funcția publică pentru a asigura finanțare prioritară către firma lui Pup.
Drupo este administrată de Teodor Doda și George Farcăș. Doda a fost condamnat pentru complicitate la delapidare și este văzut de presa locală ca apropiat atât de PSD, cât și de PNL. Soția lui Fărcaș este contabil șef la Secția de Drumuri Naționale Deva, iar firma a avut contracte cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR, fosta CNADNR).
Când politica își dă mâna cu economia
În județul Olt s-au dat 5 milioane de lei prin trei hotărâri de guvern. Sumele au fost câștigate de asocierea T Dancor Romconstruct – Olt Drum SRL – Bebe Trans SRL. Prima dintre acestea a fost administrată de Cornel Ciocan până în 2013. Acesta este fratele lui Dan Ciocan, deputat PSD de Olt. Acesta din urmă a fost condamnat pentru evaziune fiscală, potrivit raportului.
La Vrancea, jumătate din bani au fost câștigați de Geovi Construct SRL din Panciu, o firmă deținută de Viorica Croitoru. Aceasta este soția lui Gheorghe Croitoru, consilier local și vicepreședinte PSD Vrancea. Firma a primit 10,8 milioane de lei prin procedură simplificată, alături de Transmir SRL, care a primit 9,788 milioane de lei. Alte patru contracte au fost acordate prin achiziție directă către SC Cristilory Prod SRL (3) și Sotirex SRL (1). Cea din urmă a fost înființată și controlată de Victor Roman, fost consilier județean în Vrancea, apoi deputat PSD. Conform presei locale, Cristilory Prod SRL, controlată de Ghiorghiță Cristian, este apropiată de PSD.
Fondul de Rezervă, pușculița de partid
Fondul de Intervenție și Fondul de Rezervă sunt reglementate de Legea nr 500/2002. Cu toate acestea, regulile de alocare sunt relativ vagi, iar guvernele cheltuiesc banii ca atare.
”Deși sunt fonduri care se cheltuie în situații excepționale, între 2010 și 2018 regulile deja vagi privind finanțarea din cele două fonduri au suferit 37 de derogări, majoritatea prin ordonanțe de urgență. Spre exemplu, Legea 2/2018 a bugetului prevede că se pot aloca bani MDRAPFE fonduri prin HG pentru finanțarea PNDL 2. Prevederi similare au fost introduse și în Legea bugetului din 2017, dar există derogări în vigoare și în alți ani. Cu alte cuvinte, Fondul de Rezervă poate fi majorat în perioade electorale, spre exemplu, pentru a finanța investiții care nu reprezintă o urgență”, potrivit documentului.
În raport sunt date câteva exemple de folosire neadecvată a fondurilor. Astfel, Consiliul Județean Alba a primit 467.000 de lei din Fondul de Intervenție pentru refacerea unor drumuri. Dar suma stă în excedentul bugetului, deoarece achizițiile nu s-au făcut. Situații similare au fost constatate și în Caraș-Severin sau Buzău.
”La alte județe, încă au loc achiziții din bani alocați în 2016, pentru urgențe”, punctează raportul.
Sumele cresc în anii electorali, Tăriceanu e campion
Documentul mai arată că, în anii electorali, sumele alocate cresc. Totuși, recordul este deținut de anul 2008, când premier era Călin Popescu Tăriceanu. În acel moment, sumele destinate urgențelor au crescut de la 6,2 milioane de lei până la 3,67 miliarde de lei. Totuși, suma maximă acordată pentru urgențe a fost în 2006, când s-au dat 6 miliarde de lei.
”Dacă ne uităm la alocări, cele mai mari sume din totalul de alocări dintre 2008 și 2017 au ajuns la PSD, adică aproape 42%, în timp ce PNL și PDL au rămas cu aproape 20% din total. Comunele au beneficiat cel mai mult de pe urma fondurilor de urgență, primind 45% din bani, urmate de consiliile județene, cu 28% (o parte dintre aceste fonduri au fost redistribuite mai departe)”, mai spune raportul.
Guvernarea de tip bazar și sultanismul
”Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice”, se mai arată în raport.
”Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate”, mai arată Expert Forum.
Citește și:
REPORTAJ / Ervin Boer, fotograful român care își câștigă existența făcând poze în cluburi și plimbându-se în mașini de lux cu bogații Europei