ComenteazăPuțini români, doar 40%, au economii. În articolul anterior am povestit o strategie prin care să poți începe economisirea astfel încât după un an să ai bani pentru încă două-trei luni fără venituri. Poate să pară destul de greu să te descurci cu o sumă cu 20% mai mică decât în mod normal. În cele ce urmează, voi arăta că, de fapt, jumătate din această sumă poate fi economisită fără a renunța la nimic.
Mai departe, când e vorba de investiții, domeniul pare rezervat unei pături foarte subțiri de populație, cu venituri mari. Așa este și nu prea. Lucrul pe care nu ți-l spune nici un consilier de investiții, atunci când te sună pe nepusă masă ca să te întrebe dacă ai auzit de Forex sau de altă trăsnaie, este că investițiile cu cel mai mare câștig sunt cele pasive, indirecte, legate de lucrurile pe care le facem în viața de zi cu zi.
Aceste investiții directe îți pot salva până la 8-10% din veniturile pe fiecare an, ceea ce înseamnă un salariu lunar întreg.
Pentru unele este nevoie de efort mai mare, altele sunt simple mărunțișuri care se adună. Însă pe lângă că îți țin buzunarul mai plin, unele dintre ele păstrează și planeta mai curată.
Serios! Iată câteva exemple:
Eficiența energetică
Cel mai simplu și mai clar exemplu de investiție pasivă este izolarea locuinței, atunci când stai la curte. Formula este simpluță: împarți cât a costat la economiile cu factura pe timp de iarnă și rezultă randamentul anual. Dacă amortizarea vine în cinci ani, atunci asta înseamnă un randament de 20% pe an, mai mult decât obțin în vremurile de acum chiar și cei mai talentați investitori.
Desigur, costul poate să fie destul de mare, iar uneori trebuie să iei credit pentru asta. Acesta vine cu dezavantajul dobânzii, dar și cu avantajul întinderii uniforme a costurilor pe un an întreg.
Există un “truc” însă pentru a transforma creditul în avantaj net pe termen lung. La sfârșitul celor cinci ani, după ce ai plătit ultima rată, obișnuiește-te să te lipsești de banii respectivi și să îi pui deoparte. Va fi mult mai ușor și, de altfel, este un sfat valabil după finalizarea oricărui fel de credit.
Mai departe, există și metode de investiție pasivă care țin de viața de zi cu zi.
Risipa alimentară
Românii aruncă în medie 12% din mâncarea pe care o cumpără. Față de restul Europei, unde cantitatea risipită ajunge la un sfert din total, stăm bine ca procent din alimente. Când e vorba de cheltuielile cu alimentele, procentele se inversează: 27% în România și 12% media europeană. Așa se face că la noi risipa alimentară înghite ceva mai mult din venituri: cam 3-4%.
Poate părea ceva mărunt și de neglijat, dar, de fapt, sunt mai mult decât banii pe care i-ai primi ca dobândă de la bancă, dacă ai economisi salariul pe un an întreg. La fiecare doi ani și jumătate, de aici se adună încă un salariu lunar, iar după 30 de ani de muncă, așa rămâne sau se duce un an întreg de venituri.
Cum să eviți risipa de alimente și implicit de bani?
- Cumpără mâncarea neperisabilă separat de cumpărăturile zilnice, într-o deplasare lunară exact făcută în acest scop, la un magazin cu prețuri cât mai mici. Economisești astfel nu doar direct, ci și prin faptul că îți va fi mult mai clar ce și cât îți trebuie. Investiția asta presupune un efort financiar destul de mic, dar aduce randamente financiare de câteva zeci de procente.
- Cumpără mâncare perisabilă mai des dar în cantități mici, din motive evidente: dacă gătești mai puțin și mai des, rămâne mai puțin de aruncat. Verifică mereu termenul de valabilitate – e bine nu doar pentru sănătate, ci și pentru buzunar. Chiar dacă alimentele sunt deocamdată sigure, în caz că uiți să le gătești la timp tot nu se vor strica prea repede – situație din care vine cea mai mare parte a risipei.
- Împrietenește-te cu congelatorul! De lucrurile încă nealterate de care te-ai săturat acum s-ar putea să-ți fie iar poftă peste o lună, două.
Profită de reducerile la haine de la final de sezon!
“Fă-ți iarna car și vara, sanie”, spune o vorbă din bătrâni, care în vremurile moderne mai e relevantă doar la shopping-ul prin mall. De câte ori ai trecut pe lângă o vitrină unde, la final de sezon, hainele aveau 70-80% reducere, doar ca să spui “nu-mi trebuie acum”. Chiar o diferență medie de unu la doi poate să aducă un randament al “investiției” de 100% în prima jumătate de an, față de care pălește orice randament la bursă sau pe forex.
Volumul este mult mai mic, desigur, dar tot se pot economisi câteva procente din salariu în fiecare an, adică o lună întreagă de venituri la fiecare 2, 3 sau poate 5 ani, în funcție de bugetul fiecăruia pentru îmbrăcăminte și de talentul în a căuta reducerile.
Un secret pe care nu-l știe multă lume este că, spre deosebire de celelate investiții, hainele nevândute nu se aruncă aproape niciodată. Ele sunt revândute într-o primă fază în așa-numitele outlet-uri, de care Europa de Vest este plină, la o zecime din preț sau mai puțin. La noi se mai găsesc prin hipermarketuri sau magazine specializate, de obicei tot în “extra-sezon”. La următorul concediu sau city-break prin Europa, caută-l pe cel mai apropiat, că e posibil să-ți recuperezi o parte din bani, dacă nu chiar pe toți!
Taxele plătite în avans
Unele taxe, cel mai adesea cele locale, beneficiază de o reducere de 10% dacă sunt plătite în avans. Anul acesta, primăriile au avut ca opțiune să reducă aceste taxe cu până la 50%. Dimpotrivă, dacă uiți de ele și se adună penalități poți ajunge să plătești până la dublu. Ultima parte e valabilă desigur și pentru facturi sau pentru întreținerea de la bloc sau pentru orice restanță care aduce penalități.
Abonamente la orice
Fie că este vorba de transportul în comun, de un card de reduceri la vreo farmacie sau la vreun magazin la care oricum mergi frecvent. Reducerile de 5-10% pe lună, care pot să ajungă și la peste 50% la abonamentele de transport public, se adună ceva mai repede decât ți-ai închipui. Chiar și un salariu economisit la 10 ani tot nu este de neglijat!
Atenție însă, nu toate schemele de reduceri sunt egale. Dacă nu cumpărai în mod normal serviciul respectiv, mai bine refuzi “tentația”, pentru că s-ar putea să ajungi să plătești mai mult decât în mod normal.
Și, mai departe, ce se întâmplă cu banii?
În concluzie, iată cum dintre cei 20% de economisit pe lună jumătate din bani erau deja acolo. În articolul următor din această serie vom vorbi despre cum să facem ca, în timp, să recuperăm și măcar o parte din restul de 10%, astfel încât economisirea lunară să nu mai vină cu nici un fel de privațiune.