Care este mecanismul prin care aceste persoane vulnerabile ajung clienți ai unor societăți de avocați precum JGV & asociații? Cazul familiilor celor 14 morți din accidentul de la Scânteia, Iași, din 2009, și cazul Lenuței Livadaru, despre care ați putut citi în Libertatea, nu sunt singulare. Sunt doar câteva exemple că aceste practici ale avocaților de daune în relația cu clienții durează de foarte mult timp. Și se rafinează, nu neapărat în beneficiul justițiabililor, de la un an la altul. Sunt cazuri de manipulare, ca la carte, a unor oameni la ananghie
Sediu în Galați, punct de lucru în București
Societatea civilă profesională de avocați JGV & asociații a fost înființată pe 30 septembrie 2005 și are sediul în Galați. În februarie 2019, și-a deschis un punct de lucru și în București, într-o clădire aflată vizavi de Facultatea de Drept, pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu.
Cei trei avocați fondatori ai JGV & asociații sunt Ionuț Cristian Jercan, Cătălin George Vlad și Lucian Mihai Gheorghe. În prezent, doar primii doi mai activează în cadrul societății, potrivit surselor Libertatea. Vlad se ocupă de partea de drept corporatist, iar Jercan, de dosarele de despăgubiri.
„Aleg clienți din sate uitate de lume”
Surse din interiorul companiei au relatat pentru Libertatea, sub protecția anonimatului, care sunt etapele prin care JGV & asociații își „agață” și își păstrează clienții, până la plata despăgubirilor de la asigurător și prin decizia instanței. Strategiile acestei societăți de avocatură nu diferă, în esență, de cele ale altor entități din domeniu.
Metodele lor sunt legale. Contractele încheiate de ei cu clienții sunt în limitele Legii 51/1995. La fel și actele adiționale la aceste contracte. Dar clauzele scrise cu litere mărunte sunt tot atâtea capcane similare cu cele întinse de prădător prăzii. Iar presiunea psihologică pe care reprezentanții JGV & asociații o exercită asupra clienților care vor să renunțe la serviciile lor prin telefoane, vizite la domiciliu ale agenților firmei, împrumuturi în bani acordate prin intermediul unei asociații este foarte mare.
„În mod deliberat, cei de la JGV & asociații aleg clienți lipsiți de mijloace financiare, de educație, oameni din sate uitate de lume sau trăind la limita sărăciei. Județe din Moldova și din jurul Bucureștiului”, subliniază o sursă din interiorul societății pentru Libertatea.
„Conexiuni la morgă, în poliție, în spitale”
Prima etapă în „agățarea” clientului constă în contactarea clientului, cât mai repede posibil după producerea accidentului. „JGV are conexiuni în poliție, la morgă, la spitale și află imediat despre caz. Are o armată de agenți comerciali, în mai multe județe. Are și o flotă de mașini, cu care acești agenți se deplasează la client. Ideea e să ajungi la om primul, înaintea altora, pentru că e concurență mare. Dacă se poate, să fii acolo când dă declarații la poliție”, spune un fost angajat al societății de avocați.
Acești agenți au experiență în vânzări și, rezumă sursa Libertatea, practic, „ei sunt trimiși să încheie o vânzare. Au contracte presemnate de Jercan și ștampilate. Există și o ștampilă a firmei cu semnătura lui Jercan. Adică pui ștampila și semnătura odată, să meargă totul mai repede”.
Potrivit altei surse a ziarului Libertatea, mașinile cu care circulă agenții sunt monitorizate prin GPS de conducerea JGV. „Au obligația să stea minimum 30 de minute de vorbă cu omul, să meargă la înmormântare, la parastasul de 40 de zile. Totul, ca să-i convingi să semneze contractul de asistență juridică. Agenții sunt plătiți cu o sumă fixă pentru fiecare semnătură de la client și, în unele cazuri, cu un mic procent din sumele încasate ca despăgubiri”.
Un sicriu în schimbul semnăturii pe contract
Cheia „agățării” clienților de către JGV & asociații o reprezintă banii. Victimele sau familiile acestora, dacă victimele sunt decedate, primesc un împrumut de la agenți. În funcție de situație, împrumutul poate fi de la 1.000 de lei, dar ajunge și la 1.000 de euro. „La un caz, agenții lui Jercan au promis rudelor că le cumpără sicriul pentru mortul lor, dacă semnează contractul”, explică sursa din interiorul companiei.
Împrumuturi sunt acordate din partea Asociației „Ajută Viața Să Învingă”. Înființat în 2014, acest ONG are drept obiect de activitate declarat „consilierea și sprijinirea familiilor victimelor din accidentele rutiere în vederea obținerii de despăgubiri”. Pe site-urile cu anunțuri de angajări, asociația caută noi membri într-o „echipă competitivă de consultanți”.
Conform datelor din Monitorul Oficial, „Ajută Viața Să Învingă” are sediul în București, sector 5, strada Ion Urdăreanu. Iar consiliul director al asociației este compus din Lucian Mihai Gheorghe, președinte, Gelu Paizan – vicepreședinte și Ionuț Cristian Jercan – membru.
Ajutorul „otrăvit” de la asociație
Lenuța Livadaru, tânăra rămasă cu dizabilități majore după un accident auto din 2021, despre care ați putut citi în Libertatea, a semnat un astfel de contract de împrumut cu ONG-ul controlat de avocații de la JGV. De fapt, negocierile s-au purtat cu tatăl ei, Vasile.
Fără un venit stabil și cu fiica în recuperare, Vasile a acceptat oferta agenților JGV: 1.500 de lei împrumut, fără dobândă, cu termen de restituire 3 luni. Din această sumă, familia Livadaru a achitat onorariul fix de 1.000 de lei, prevăzut în contractul de asistență juridică cu JGV.
Contractul de împrumut, „ajutor financiar rambursabil”, a avut un act de adițional, prin care împrumutatul autoriza JGV și asociații să restituie sumele împrumutate prin deducere din despăgubirile primite de Lenunța, ca victimă a accidentului rutier.
Când familia Livadaru a decis să rezilieze unilateral contractul cu societatea lui Jercan și să apeleze la alt avocat, Lenuța a fost executată silit și pentru sume datorate conform înțelegerii cu avocații, și pentru împrumutul de la „Ajută Viața Să Învingă”. Pe lângă cei 1.500 de lei, femeia trebuie să achite și 793,50 de lei, cheltuieli de executare, potrivit documentelor trimise familiei de către executori.
Luni, ziua de aprobat împrumuturile către clienți
În aceeași situație s-au aflat sau se află sute de persoane, clienți care au decis să renunțe la serviciile JGV & asociații. Potrivit portalului electronic al instanțelor de judecată, foarte puține dintre aceste persoane ajung să conteste executarea silită. Încă și mai puține obțin câștig de cauză. În aceste procese, asociația e reprezentată de JGV & asociații.
„Vorbim despre mii de cauze, pentru că JGV este unul dintre numele dominante pe piața despăgubirilor. Mii de clienți. Astfel de executări se pun în practică doar când nu merge cu vorba bună sau cu intimidarea. Când clienții anunță că își caută alt avocat, trimișii JGV vin la ei acasă să discute. Le mai oferă un împrumut. Îi îndeamnă să aibă răbdare. Sau, prin apeluri anonime, le transmit că avocatul cu care vor să semneze nu e de încredere. Toate aceste manevre de constrângere funcționează mai des decât v-ați putea imagina”, afirmă un fost colaborator al JGV & asociații.
Mai nou, în contractele de asistență juridică, societatea gălățeană a introdus o clauză prin care clienții sunt obligați să le achite cota din despăgubiri chiar și când decid să rezilieze unilateral contractul și să-și ia alt apărător. „Plata onorariului devine scadentă la data încasării despăgubirilor”, se arată în respectiva clauză din documentul intrat în posesia Libertatea.
„În general, luni dimineața, Ionuț Cristian Jercan vine la birou și aprobă aceste împrumuturi”, continuă sursa.
„El controlează toți banii. Iar JGV& asociații are grijă să recupereze tot de la clienți. Din despăgubirile acordate, își trage și suma împrumutată prin asociație, și cheltuielile efectuate în dosar, și orele prestate pentru client, și onorariul fix. Procentul din onorariul de succes, convenit prin contractul de asistență juridică, poate fi de 20 la sută, 30 la sută, chiar și 35 la sută plus TVA. Dar, dacă se scad din despăgubiri și celelalte sume datorate de către client, JGV & asociații încasează în multe cazuri și peste 50 la sută din totalul despăgubirilor”.
Colaborare cu evaluator în medicină legală
Ce se întâmplă după ce JGV & asociații obțin semnătura clientului? Pentru accidentele cu răniți, cum a fost cel din cazul Lenuței Livadaru, societatea colaborează cu experți evaluatori în medicină legală. Unul dintre aceștia este Cristian Paparău, care în 2021 a fost desemnat prin Ordin al Ministrului Sănătății să elaboreze, împreună cu alți specialiști, un proiect de lege care să reglementeze medicina legală din România.
Expertul evaluator face punctajul traumatologic după accident. Potrivit normelor stabilite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Ministerul Sănătății, un punct traumatologic se decontează, de către asigurător, cu dublul salariului minim brut pe țară, de la data producerii accidentului rutier. În acest moment, de exemplu, un punct egal doi ori 3.700 de lei, adică 7.400 de lei.
Cu cât e mai grav accidentul, cu atât se adună mai multe puncte traumatologice și e despăgubirea mai mare.
„Banii nu sunt virați imediat clienților”
După ce a făcut o estimare a daunelor, JGV & asociații contactează asigurătorul, în numele clienților, și începe negocierea. „De obicei, o rundă sau două, nu mai mult”, relatează o sursă din interiorul societății de avocați.
„JGV transmite cererea de plată a unei sume, firma de asigurări răspunde că în opinia ei, suma cuvenită e mai mică. JGV trimite o nouă cerere, mai lasă din preț, asigurătorul mai crește puțin oferta. Banii sunt trimiși în conturile JGV și asociații, nu în contul clienților. Niciodată în contul clienților. Aceștia nici nu sunt informați, de fapt. JGV anunță asigurătorul că se constituie parte în procesul penal și că va încerca să obțină în instanță o despăgubire mai mare. Companiile de asigurări știu că trebuie să plătească mai mult, dar preferă să fie chemate în instanță, să nu dea toți banii deodată”.
Odată intrate în conturile JGV, despăgubirile obținute prin negociere nu sunt virate imediat în conturile clienților, pe care societatea de avocați dorește să-i reprezinte și la tribunal. „Eventual, clienții primesc un avans din suma plătită de asigurător, ca să nu-și piardă încrederea”, precizează sursa Libertatea.
Plăți din mână, cu titlu de despăgubiri
În cazul Scânteia, despre care ați putut citi în ziar, rudele celor decedați și răniții au fost chemați la Iași cu o zi înaintea trimiterii în instanță a dosarului penal. Oamenii au primit banii în mână, iar cei care nu s-au prezentat atunci au încasat banii printr-un cont fiduciar, cont deschis de avocați la o bancă, pe numele clienților.
„Toți banii trec pe la Jercan. Ceilalți avocați din firmă sunt plătiți pe baza unei convenții de conlucrare profesională, act înregistrat la barou. E un volum mare de muncă pentru un avocat în JGV, e nevoie de deplasări multe, să ții relația cu clienții, să documentezi dosarul. Iar procentul din câștig îl primești cu întârziere de un an. Când primești ordin să execuți o văduvă cu nouă copii, pentru că tot avocații se ocupă și de executarea clienților, începi să te întrebi ce cauți tu acolo și ce anume faci. De aceea, au rămas acum cu foarte puțini avocați definitivi”, afirmă un fost colaborator al JGV.
Fost șef în societăți de stat
Cine sunt cei trei parteneri fondatori ai JGV & asociații?
În CV-ul său, publicat pe site-ul Administrației Fluviale a Dunării de Jos RA, instituție unde a deținut funcția de membru în Consiliul de Administrație, Lucian Mihai Gheorghe susține că a absolvit Dreptul în 2002, la Universitatea Danubius, chiar în anul în care instituția a primit acreditare.
Anterior, obținuse o diplomă în Industrie Alimentară și lucrase, între 1996 și 2000, ca inspector la Protecția Consumatorului Galați. Apoi numele lui Gheorghe a apărut în conducerea unor societăți cu capital de stat: SC Transcom SA Galați (membru în CA), SC Zahărul SA Liești (reprezentant al Fondului Proprietății de Stat în AGA), SC Prodprest SA (director general).
Gheorghe, 54 de ani, a lucrat apoi la o firmă de morărit, la o firmă de asigurări și, din 2003, și-a deschis cabinet individual de avocat. În cazul Scânteia, el a fost cel care a chemat rudele victimelor la Iași, în august 2010, și le-a împărțit banii cu titlu de despăgubiri din partea asigurătorului.
Rețeaua de firme a lui Jercan
Cătălin George Vlad, 45 de ani, absolvent al Facultății de Drept la Universitatea București, în 2002, a promovat în 2004 examenul de admitere în barou. Înainte de JGV & asociații, a lucrat ca avocat la o firmă turcească de materiale de construcții, cu sediul în Galați, apoi la o mare companie de băuturi răcoritoare, conform datelor de pe contul său LinkedIn.
Vlad deține și un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și la Universitatea Leicester, Anglia, precum și diplome de studii postuniversitare la Academia de Studii Economice și la Kings College London.
Ionuț Cristian Jercan, 44 de ani, managing partener la JGV & asociații, a absolvit Facultatea de Drept a Universității Danubius, din Galați, înainte ca aceasta să fie acreditată. În 2004, a devenit membru al Baroului Galați.
Potrivit Registrului Comerțului, Jercan este implicat ca acționar sau administrator în JGV Consulting SRL, JGV Finanțări SRL, Gestiune Daune Complexe SRL, Home Health & Care SRL, Arena Invest Imob SRL, Dinamic Invest Solutions, Ideal Urban Solutions SRL, Urban Design Invest SRL. Sunt firme cu zero, unul sau doi angajați, cu active de milioane de lei și cu profituri modice sau pe pierdere, conform sursei citate. Unele firme apar ca acționar majoritar la alte firme din grup.
În conducerea sau administrarea acestor companii apar ceilalți doi avocați, Gheorghe și Vlad, precum și rude ale lui Ionuț Cristian Jercan. Obiectul de activitatea al firmelor se referă la consultanță în afaceri, îngrijire de vârstnici la domiciliu și, mai ales, la imobiliare.
JGV & asociații, tăcere în cazul despăgubirilor de la Scânteia
JGV & asociații nu a răspuns încă întrebărilor formulate în scris de Libertatea despre cum au fost despăgubite familiile victimelor din accidentul de la Scânteia.
În schimb, în cazul Lenuței Livadaru a făcut următoarele precizări:
„Arătăm faptul că între numita Lenuța Florentina Livadaru și subscrisa a existat un raport de asistență juridică și reprezentare ca urmare a unui accident rutier în care aceasta a fost implicată, semnându-se un contract de asistență juridică în acest sens, ale cărui clauze i-au fost clar explicate în momentul semnării.
În temeiul acestui contract de asistență juridică, subscrisa, prin avocații colaboratori, am efectuat demersuri juridice în vederea soluționării dosarului penal și a obținerii despăgubirilor. La aproximativ 2 ani de la semnare (n.red. – de la semnarea celui de-al doilea contract, în mai 2022), fără nici un motiv, clienta a reziliat contractul de asistență juridică, înainte ca dosarul să ajungă în instanță”.
JGV & asociații adaugă că Vasile și Lenuța Livadaru au fost informați că trebuie să le plătească „onorariul avocațial orar pentru activitățile și demersurile juridice efectuate în perioada desfășurării contractului”.
„Reprezentantul societății noastre le-a detaliat toate activitățile și demersurile desfășurate în interesul clientei pe parcursul celor 2 ani, cât și onorariul avocațial pe care îl are de achitat în temeiul contractului de asistență juridică pe care clienta și l-a asumat, prin semnare, după explicarea fiecărei clauze contractuale.
Li s-a explicat foarte clar faptul că onorariul avocațial orar este datorat pentru întreaga activitate pe care societatea subscrisă a desfășurat-o pentru soluționarea dosarului penal și că este normal să fim plătiți pentru munca prestată în interesul clientei pe o perioadă de 2 ani. Deși au susținut la acel moment că au înțeles atât suma datorată, cât și motivul pentru care o datorează, ne-au transmis că au luat legătura cu un alt avocat, care le-a promis că se va ocupa el de toate aceste cheltuieli.
Pentru că într-o perioadă rezonabilă nu ne-am recuperat onorariul avocațial ce ni se cuvenea în mod corect pentru activitățile juridice prestate în interesul clientei, am fost nevoiți să punem în executare contractul de asistență juridică, instanța de judecată confirmând legitimitatea demersului nostru prin încuviințarea cererii de executare silită. Instanța de judecată a analizat și a admis solicitarea noastră ca fiind perfect legitimă și legală”, menționează JGV & asociații, în răspunsul pentru Libertatea.
Foto: Agerpres / JGV.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
vudejea • 03.10.2024, 20:52
Mai faceti inca un articol "Cum să te îmbogățești din nenorocirea altora"! Guvernele succesive ale Romaniei au vandut la fier vechi locurile de munca ale romanilor, fabricile si uzinele,intreaga industrie a Romaniei...Au vandut tot-tot, Romania nu mai fabrica de niciunele. Nici gram de otel, nici gram de uzine de niciun fel, nimic - nimic...Au preluat datorie zero si dupa ce au vandut tot-tot, romanii sunt datori 250 miliarde dolari, 13.400 dolari fiecare din noi, nou nascut sau internat la nebuni! Nu se cheama ca i-au nenorocit pe romani? Cand faceti articolul, dupa ce ne internam toti la nebuni?
Sfantul__Cuvios_Pafnutie • 03.10.2024, 18:05
Dacă justiţia nu mai e capabilă să-şi facă treaba, spuneţi frumos, iar oamenii o vor relua în mâinile lor. Şi atunci vor discuta frumos şi amiabil cu domnii avocaţi, care vor putea explica ce articol interzice folosirea furcii asupra lor. De preferat, în latină.
K476 • 03.10.2024, 15:41
În primul rând trebuie anchetați, cine le dă datele despre victime si rude.