ComenteazăMăsurile luate pentru combaterea pandemiei au avut “un impact neuniform asupra lucrătorilor din diferite ocupaţii şi industrii”, arată dr. Juan Palomino, de la Departamentul de Politici şi Intervenţie Socială din Oxford, şi colegii săi de la Universidad Complutense de Madrid, într-o cercetare recentă.
Angajaţii cu salarii mai mici – cei care tind să aibă o abilitate mai scăzută să continue să muncească în timpul carantinelor naţionale – suferă şi cea mai mare pierdere a veniturilor pe parcursul pandemiei.
Analiza noastră arată o creştere semnificativă a potenţialului de sărăcie şi inegalitate socială în Europa.
Juan Palomino:
Carantina generală şi închiderea parţială a activităţilor economice au fost esenţiale în încetinirea pandemiei şi au salvat vieţi, dar fără îndoială că impactul economic al COVID-19 a fost unul dramatic, explică Juan Palomino.
Cel mai prost plătiţi lucrători vor pierde între 10 şi 16% din venituri
“Rezultatele cercetării noastre indică faptul că povara pandemiei va fi purtată în mod disproporţionat, mai mult de cei cu venituri joase. Iar asta, în absenţa unor politici de compensare, va creşte semnificativ sărăcia şi inegalitatea din Europa”.
Cercetătorii au simulat impactul pandemiei în Europa, atât într-un scenariu conservator – cu o carantină pe două luni – cât şi într-o situaţie mai severă: 6 luni de închidere parţială a economiei, după o carantină de două luni.
În ambele cazuri, sărăcia şi inegalitatea ar creşte semnificativ în Europa, impactul fiind diferit în funcţie de forţa economiei dintr-o ţară sau alta.
În absenţa măsurilor guvernamentale de compensare, cel mai conservator scenariu anticipează o pierdere medie de 10% din venituri pentru cele mai sărace categorii de angajaţi, în vreme ce inegalitatea veniturilor va creşte cu 3,5% pe plan european.
În acelaşi timp, cel mai sever scenariu al cercetătorilor indică o rată a pierderii de 16,2% din venituri pentru angajaţii săraci şi o creştere cu 9,4% a indicelui care măsoară proporţia săracă din totalul populaţiei.
Cercetarea arată, de asemenea, că măsurile din carantina generală cel mai probabil au înrăutăţit coeziunea socială în Europa, atât în interiorul ţărilor, cât şi între ţări.
Inegalitatea dintre ţări a crescut cu până la 4% în simulările economice ale echipei de cercetare, în vreme ce inegalitatea din interiorul ţărilor a crescut chiar şi cu 12,1%.
Europa de Sud şi de Est, cele mai afectate economic
“Aceste diferenţe între zonele europene devin tot mai mari pe măsură ce creşte şi severitatea măsurilor necesare pentru a lupta şi a preveni infecţia cu COVID-19”, avertizează cercetătorii.
Europa de Sud şi de Est poartă greul impactului economic, potrivit cercetării, care a indicat “o creştere mai mare atât a sărăciei şi a inegalităţii în Sud şi în Est decât în Europa Centrală şi de Nord”.
Capacitatea angajaţilor de a lucra în timpul carantinei şi a măsurilor de distanţare socială este mai mică şi mai inegal distribuită în economiile din estul şi sudul Europei decât în ţările central-europene şi nordice.
“Analiza noastră arată că starea de carantină generală şi perioadele de de-escaladare au potenţialul să crească semnificativ sărăcia şi inegalitatea în toate ţările europene. Dat fiind că relaxarea prea timpurie a măsurilor de control al pandemiei ar putea avea efecte devastatoare pentru sănătatea oamenilor, echipa noastră susţine politici publice care să compenseze pentru consecinţele materiale pe care carantina le-ar putea avea”, crede Palomino, citat de Phys.org.