ComenteazăVineri, 22 februarie 2019. Cristi* venise la Adjud (Vrancea), dintr-un sat aflat la zece minute de mers cu trenul, ca să-şi ia un telefon mobil.
După ce l-a cumpărat, băiatul de 13 ani s-a întors în gară, ca să plece spre casă. Era ora 11.00, iar copilul traversa pasarela CFR când un tânăr l-a abordat, întrebându-l dacă nu vrea un încărcător, “aproape gratis”, pentru telefonul pe care tocmai şi-l cumpărase.
Nu l-au crezut pe copil, pentru că nu a spus şi altora
Romeo Stănescu îl pândise pe băiat încă de la ieşirea din magazinul GSM şi l-a încântat imediat cu oferta lui. Când i-a spus că trebuie să meargă cu el să ia încărcătorul, Cristi l-a urmat într-o zonă retrasă a gării. Aici, bărbatul l-a agresat sexual şi apoi i-a furat telefonul.
Mi-a luat telefonul, apoi mi-a spus să-l las câteva minute «să se joace» şi m-a atins în zona organelor genitale. L-am ameninţat că-l reclam la poliție și atunci mi-a dat o palmă peste faţă și a fugit cu telefonul meu.
Declaraţia lui Cristi din dosarul de tâlhărie:
Anchetatorii nu l-au crezut însă pe copil când a spus că a fost agresat sexual, pentru că, se precizează în rechizitoriu, “aspectul privitor la atingerea în zona organelor genitale nu a fost comunicat de către minor nimănui, nici vărului său, cu care s-a întâlnit în zona gării imediat după săvârșirea faptei, și nici tatălui său”.
Magistrații n-au ținut cont de standardele europene
Copiii abuzaţi sexual nu îndrăznesc să le mărturisească celor din jur trauma suferită, pentru că, adesea, ei se simt responsabili şi vinovaţi pentru ceea ce li s-a întâmplat. Tocmai de aceea, audierea lor trebuie efectuată doar “de către sau cu ajutorul unor specialiști care au beneficiat de o formare profesională în acest scop”, se arată în Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor.
Pe Cristi nu l-au crezut nici poliţiştii, nici procurorul. Fapta fusese reclamată după o săptămână, căci familia a evitat să apeleze la oamenii legii, “pentru că aparținem cultului penticostal”, a explicat tatăl băiatului. Bărbaţii din familie au încercat să dea singuri de agresor şi au început să-l caute prin Adjud.
Rudele l-au găsit și au dat poliției telefonul, ca să-l prindă!
După câteva zile de scotociri, la 1 martie 2019, copilul l-a recunoscut pe Romeo Stănescu într-o staţie PECO din centrul oraşului, iar rudele au sărit să-l prindă. Pedofilul a scăpat, dar, în timp ce alerga, din buzunar i-a căzut telefonul.
Câteva ore mai târziu, tatăl lui Cristi a mers la Poliţia T.F. din Adjud, unde a depus reclamaţie şi a lăsat, ca probă, telefonul pierdut de agresor. Stănescu a fost identificat rapid şi a recunoscut că i-a furat mobilul copilului.
Nu l-am pipăit pe băiat, doar l-am căutat prin buzunare, după bani. Şi nici nu l-am lovit, l-am împins înainte de a pleca, iar el a căzut singur la pământ.
Declaraţia lui Romeo Stănescu din dosarul de tâlhărie:
Bărbatul a fost reţinut, dar Parchetul de pe lângă Judecătoria Adjud a dispus eliberarea și plasarea lui sub control judiciar. După o lună de cercetări, Stănescu a fost trimis în judecată doar pentru tâlhărie.
Nicio zi de puşcărie = “o pedeapsă exemplară”
La proces, el a mers pe procedura simplificată, a recunoscut. În acest caz, judecata se face doar în baza probelor deja adunate de procurori, iar limitele pedepsei sunt reduse cu o treime.
Iar la 25 iulie 2019, Romeo Stănescu a fost condamnat la 2 ani cu suspendare. E un “cuantum suficient, în opinia instanței, pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale pedepsei”, subliniază, în motivarea deciziei sale, judecătorul Cătălin Huci.
Stănescu a fost obligat de instanţă să presteze 90 de zile de muncă în folosul comunităţii, la o primărie sau la o şcoală gimnazială.
Acelaşi pretext – telefonul şi aceeaşi explicaţie – “mă joc”
Lăsat în libertate, Stănescu a atacat un alt copil. La un an de la anterioara agresiune, pe 16 martie anul acesta, s-a instaurat prima zi de stare de urgenţă în România din cauza pandemiei de coronavirus.
Emil*, un băieţel de 10 ani, se juca pe o stradă din Panciu (Vrancea), când Romeo Stănescu a venit la el şi l-a întrebat dacă nu vrea un telefon mobil. “Nu e la mine, dar mergem să ţi-l dau”, a spus bărbatul, iar copilul a plecat cu el.
De la marginea oraşului, cei doi au urcat într-o maşină de ocazie care i-a lăsat în zona unei ferme viticole. Mai departe, Stănescu l-a dus pe băiat la etajul unei clădiri a fermei, într-o cameră unde se aflau “câteva saltele, niște fiare de pat, o sobă și niște haine de copii”, după cum se precizează în rechizitoriu.
Stănescu și-a dat pantalonii jos, l-a dezbrăcat pe copil și l-a împins pe o saltea. Când băiatul, speriat, l-a întrebat ce vrea să facă, agresorul i-a spus: “Taci! Mă joc și eu puțin”, apoi l-a pus cu fața pe saltea.
Copilul a încercat să se ridice, dar a fost lovit peste față. A ţipat şi a cerut ajutorul, dar în zonă nu era nimeni care să-l audă.
Un şofer a alertat Poliţia
Agresiunea la care a fost supus băiatul de 10 ani este prezentată în actul de acuzare a lui Stănescu. Descrierea poate şoca, însă faptul că un copil a suferit asta doar pentru că agresorul lui a fost lăsat în libertate, e mai șocant decât orice.
“Ulterior inculpatul a atins cu gura anusul minorului, a atins cu mâna și cu gura organele genitale ale minorului și apoi l-a pus pe minor să-i atingă organul genital pentru a-i provoca plăcere”, se precizează în rechizitoriu.
Bărbatul și-a continuat agresiunea, supunându-l pe băiat unor acte greu de descris, după care l-a eliberat.
Băiatul a fugit spre stradă şi a început să le facă semne maşinilor să oprească. Atunci a trecut pe acolo același șofer care îi adusese, pe el și pe agresor, lângă fermă.
L-a luat pe copil în maşină, iar pe drum, văzându-l că plânge, l-a întrebat ce a păţit. Emil i-a povestit totul. Bărbatul a tras imediat pe dreapta şi a sunat la 112, anunţând că un copil a fost violat. Tot el a fost cel care, abandonându-şi toate treburile, l-a dus pe copil la cel mai apropiat post de poliţie.
La examinarea medico-legală din aceeaşi zi, pe corpul şi pe hainele băiatului au fost descoperite urme de lichid seminal, iar expertiza genetică l-a indicat pe agresor, căci la condamnarea pentru tâlhărie, lui Romeo Stănescu îi fuseseră prelevate probe biologice pentru Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Daunele cerute de copil, de 20.000 de lei, considerate “un venit injust”
Trimis în judecată pentru agresiune sexuală, Stănescu şi-a recunoscut şi de această dată fapta şi a beneficiat de procedura simplificată la proces.
“Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este de la 3 la 10 ani”, dar “instanța apreciază că o pedeapsă de 2 ani închisoare în regim de detenție este în măsură să determine inculpatul să conștientizeze pericolul social al faptei comise”, precizează judecătoarea Daniela Ciobotaru în motivarea deciziei din 2 iulie 2020.
Pentru că a comis infracţiunea în termenul de supraveghere ce îi fusese impus pentru tâlhărirea primei victime, cei 2 ani cu suspendare au devenit cu executare, iar în final, Stănescu a primit o condamnare de 4 ani în regim de detenție.
La proces, copilul a cerut ca agresorul sexual să-i plătească 20.000 de lei – daune morale. “Prejudiciul moral constă în consecințele negative suferite de partea civilă în plan emoțional, ca urmare a comiterii infracțiunii. Persoana vătămată este minor”, notează judecătoarea.
Dar, în final, magistratul a decis că 3.000 de lei sunt de ajuns pentru repararea prejudiciului.
“La aprecierea întinderii daunelor morale ce vor fi acordate se va urmări ca acestea să nu constituie un venit injust, prin raportare la consecințele produse și realitatea socio-economică a țării noastre”. Sentinţa Penală 54/2020 a Judecătoriei Panciu.
Nemulţumit de pedeapsa primită, Romeo Stănescu a atacat decizia, dar la 18 august 2020 i-a fost respins apelul, ca nefondat. Procurorii nu au contestat hotărârea de condamnare a lui Stănescu la doar patru ani de închisoare.
* Protejăm identitatea reală a victimelor, pentru că sunt copii, victime ale unor infracţiuni contra libertății și integrității sexuale.